Strada Poarta Șchei

Nu se cade să plecați din Brașov fără să vizitați Șcheii Brașovului, iar pentru a simți aerul lor, urcați pe Strada Poarta Schei. Abateți-vă din Piața Sfatului pe strada Apolonia Hirscher și vă veți intersecta cu strada Poarta Șchei. Nu grăbiți pasul, urcați ușor, pe trotuarele cu piatră cubică spre vechiul Șchei. Te vor străjui frumoasele clădiri de sfârșit de secol XVIII și XIX. Din fericire, pe strada destul de scurtă (aproximativ 300 metri) nu întâlnești construcții noi care să supere ochiul. Toate clădirile sunt monumente istorice, însemnate cu o plăcuță ce mărturisește trecătorului vechimea clădirii și destinația sa de odinioară. Mansardarea unor clădiri sau transformarea acestora în localuri sociale s-a făcut cu respect și bună cuviință față de monumente.

Casa de la numărul 3 a găzduit și a fost martorul nașterii societății: „Casina Română”, înființată în 1835. Gândită inițial ca o întâlnire a meșterilor, continuatorii vechilor bresle, s-a transformat într-o societate culturală. În 1948 aici s-au întrunit personalități de seamă din Țara Românească și Moldova: Vasile Alecsandri, Alecu Russo, Ion Eliade Rădulescu, Christian Tell, Gheorghe Magheru. Pe frontispiciul clădirii există o placă memorială care ține neadormită memoria locului.

Strada Poarta Șchei se întâlnește spre mijlocul ei, pe partea stângă cum pașii te duc spre Șchei, cu strada Sforii. La numărul 29 ți se deschide poarta spre Sinagoga Neologă. Construită în stil neogotic cu accente maure, între anii 1899 – 1901, amintește de multiculturalismul brașovean. Români, sași, maghiari, evrei și bulgari nu se simțeau stingheriți sau ofensați de credința celorlalți (ortodoxă, catolică, protestantă, iudaică). Diferențele religioase și culturale au clădit Brașovul de azi. Sinagoga este activă atât cultic cât și cultural fiind deschisă publicului. Demn de consemnat este faptul că Brașovul mai are o sinagogă, de rit ortodox, construită în 1924 și pe care o găsim pe strada Castelului la numarul 64. Tot pe acestă stradă se află și fosta Școală de Gimnastică și Desen, actualul Liceu Sportiv pe a cărei arenă au loc concerte de amploare, dar și festivaluri medievale și Oktoberfest, devenit deja tradițional.

Poarta Șchei (monumentul ce dă numele străzii) a fost singura cale de acces a românilor în oraș în secolele XIII – XIV, celelate intrări nu-și deschideau porțile pentru valahi. Tocmai de aceea Poarta Șchei mai este cunoscută și ca „Poarta valahică” – Porta Valachica - așa cum apare în unele documente istorice - și mai târziu ca ”Poarta Mureșenilor”. Monumentul cunoscut astăzi s-a înălțat între 1827 și 1828 pe stabilimentul vechii porți (de dimensiuni mult mai mari) care a fost dărâmată, nu de vreo calamitate ci din interes economic și de fluidizare a circulației din „Suburbiul de Sus” (Șchei) spre Cetatea Brașovului. Acum junii trec călare (pe aici) triumfali și mândri spre oraș.

Poarta Șchei este zidită din cărămidă și piatră având forma unui arc de triumf prevăzut cu trei intrări, două pietonale care încadrează intrarea mare, centrală, pentru vehicule. Monumentul este somptuos, impresionant și a fost construit în stil clasic, de către meșterul zidar Joseph Jani. Poarta era pe punctul să fie pierdută după cutremurul din 4 martie 1977 însă a fost restaurată, iar în 2004 a cunoscut o ultimă consolidare importantă.

Odată trecuți pe sub Poarta Șchei vi se va deschide întreg cartierul Șchei, ca o uvertura a unei mari simfonii istorice românești. Bătrânul cartier te așteaptă să-i străbați căile înguste și pitorești.