Strada Diaconu Coresi continuă tradiția onomastică de prețuire a oamenilor însemnați ai Brașovului. Strada este mai mult decât un mic pasaj de trecere, este și un spațiu de respiro cultural.
Micuța stradă Diaconu Coresi unește Strada Republicii cu Nicolae Bălcescu și nu pare, la prima trecere, diferită de ceea ce-ți oferă centrul vechi. Din această perspectivă urbanistică, Brașovul, cu precădere în zona istorică, este unitar: clădiri de secol XV – XVII cu grijă păstrate și puse în valoare. La parter sunt localuri, iar la etaj frontispicii frumos ornate, apartamente locuite, cu ferestre, obloane de lemn și flori așezate cu gust și care dau culoare, veselie și bună dispoziție spațiului medieval.
Dar până să vorbim despre ceea ce oferă turiștilor această mică stradă (nu mai lungă de 80-90 de metri) cu nume atât de mare pentru cultura română, să amintim de cel care a nășit-o.
Cine a fost Diaconul Coresi
Diaconul Coresi s-a născut în satul Cucuteni, județul Dâmbovița. Dacă unii munteni au ajuns în ținutul Bârsei prin culoarul Rucăr - Bran (al transhumanței), Coresi a fost chemat la Brașov (în perioada 1559-1560) de către judele Hans Benker unde i s-a dat posibilitatea de a tipări în limba română, dar și în limba slavonă. Imediat după reforma protestantă a lui Luther (1521) – care a tradus pentru prima dată Biblia în germană și a făcut-o accesibilă oamenilor de rând – mulți oameni ai Brașovului au adoptat ideile și practica religioasă lutherană și apoi calvină. Coresi începuse să fie cunoscut de prin 1556-1557, când a tipărit prima sa lucrare, Octoihul mic și apoi (tot la Târgoviște) Triodul Penticostar (1558). Acestea, însă, au fost tipărite în slavonă. Tipărirea de lucrări în limbă română la mijloc de secol XVI nu se putea face din cauza opoziției Mitropoliei Ungrovalahe. În Brașov, unde creștinismul protestant – calvin și lutheran, începea să fie influent în rândul nobilimii și al populației, Coresi a găsit mediul în care tipăriturile în limba română se puteau realiza. Astfel că, în 1560, tipărește la Brașov prima sa lucrare în limba română, „Catehismul” care era cunoscut și sub numele „Întrebarea creștinească”. Au urmat peste 35 de scrieri în limba română. Cele mai importante, atât prin valoarea lor literară, dar și prin influența ulterioară, au fost: Catehismul (1560), Tetraevanghelul (1561) – o traducere din Noul Testament a celor patru Evanghelilor sinoptice, Liturghierul și Psaltirea, apărute în același an, 1570. Lucrările sale au fost folosite atât în slujbele religioase, cât și în școală. Să nu uităm că prima școala românească a fost înființată la Brașov. Fără exagerare se poate spune că Diaconul Coresi a reprezentat pentru Țara Românească ceea ce a reprezentat Luther pentru Apus. Nu vorbim de influența religioasă, ci de perspectiva dezvoltării limbii române. De aceea, cea mai însemnată valoare a scrierilor sale, dincolo de rolul religios, este că au stat la temelia pe care s-a clădit limba română literară. Dintr-un alt punct de vedere, Coresi este printre cei care, în lucrările sale, susține introducerea limbii române în slujbele religioase. Astfel, în acea perioadă Brașovul a devenit locul în care s-au realizat multe traduceri ale lucrărilor importante ale vremii, având astfel o contribuție însemnată la dezvoltarea culturii române.
Cum se realiza tiparul în secolul al XVI–lea
Dacă în zilele noastre printr-o imprimantă și un calculator avem o tipografie în sufragerie sau la birou, munca de tipar din acele timpuri necesita eforturi importante. Tehnica folosită era xilogravura. Fiecare pagină trebuia să fie sculptată în lemn. Diaconul Coresi folosea pâna la 20 de ucenici pentru realizarea ei. A dovedit mereu un respect însemnat față de ei și le recunoștea rolul pentru că îi amintea în prefața fiecărei cărți. O replică a tiparniței sale o găsim la Muzeul „Prima școală românească” din Șcheii Brașovului.
Revenind în zilele noastre, recentul mall Coresi, construit în Brașov (probabil fără nicio legătură cu cărturarul român), este mai cunoscut decât acest om atât de important pentru cultura națională cum a fost Diaconul Coresi. Așa că și dacă modernismul și nevoile societății actuale nu pot fi neglijate, istoria urbei nu trebuie uitată și nici numele Coresi lăsat să fie identificat doar cu acest spațiu comercial și de recreere. Să nu lasăm să fie așa!
Strada Diaconu Coresi devine ispititoare, mai ales pentru colecționari, prin faptul că aici se găsesc, unul lângă altul, trei magazine tip consignație. De la cărți vechi, la mașini de scris, aparate foto, gravuri, tablouri, mici obiecte decorative, discuri de patefon, colecționarii pot găsi multe obiecte de care, ulterior, se vor despărți cu greu. Apoi, după obișnuitele terase, turiștii întâlnesc aici și două locații (un fel de pub-uri/cafenele) care sunt mai mult decât o destinație culinară sau de socializare ci sunt și un spațiu cultural. Poți citi din cărțile oferite sau poți solicita un anumit gen muzical (jazz, blues, etc).
Veniți la Brașov! Măcar după mall-ul Coresi haideți și pe această străduță Coresi, opriți-vă pentru o cafea, pentru masa de prânz și pentru obiecte de colecție.
