Cetatea sau Cetățuia este, după Biserica Neagră, poate cel mai important, mai ofertant și mai interesant obiectiv turistic al Brașovului. Ea dă ochiului cele mai frumoase vederi.
De câțiva ani colina Straja a fost degajată de arbori astfel încât Cetățuia a devenit vizibilă și luminoasă din aproape orice colț al zonei centrale a Brașovului. Fie că este privită din Livada Poștei, de pe strada Mureșenilor, de pe drumul spre Poiana Brașov, de pe Tâmpa sau din fortificațiile orașului, ea se impune și reține privirea ispitind. Aproape că nu înțelegi cum a putut fi lăsată atâta timp fără să vadă și fără să fie văzută de oraș. Se poate spune că acum stă ca un fel de coroană peste burg, ca o cireașă pe tort.
Străbateți pe jos drumul din Parcul Titulescu spre Cetățuie, în 20 de minute veți fi ajuns. Dacă sunteți cu mașina, aveți suficiente locuri de parcare. Străzile înguste și întortocheate vă vor conduce spre un loc unde ambientul medieval, muzica barocă (subtilă) vor produce o rupere de ritmul alert al vieții cotidiene. Cetățuia arată bine, pereții exteriori sunt impunători, sunt alei pavate cu piatră cubică, felinare, liniște, câte-o adiere – un bun prilej pentru o plimbare. Uneori aici se organizează festivaluri cu specific medieval, turniruri, parade ale cavalarilor și domnițelor, expoziții de arme și armuri, spectacole cu foc, ateliere de artă meșteșugărească ș.a.m.d..
Cetățuia este o frumoasă construcție patrulateră cu bastioane italienești, cu turnuri de apărare așezate deasupra bastioanelor. În trecut, intrarea se făcea printr-un pod mobil, astăzi dispărut. Funcția ei de pază a împrumutat și dealului pe care stă numele aceleași datorii: dealul Straja. Adevărul este că nu există în apropierea orașului vechi un punct mai bine plasat pentru observare decât acesta (nici măcar restaurantul Panoramic de pe Tâmpa nu dă o mai bună deschidere). De aici vezi până hăt spre Măgura Codlei, până departe spre Săcele și stai deasupra Centrului vechi ca deasupra unei căldări! De aceea cred că orice cunoaștere a Brașovului ar trebui să înceapă de aici. Abia după ce vulturește scrutezi până departe și planezi contemplativ peste acoperișuri (mestecând lent lecția despre timp a orașului), abia după ce ai această hartă de sus a vechiului burg, acestă reprezentare spațială completă, ești pregătit să o iei la pas pe străzi.
Puțină istorie
La începutul secolului al XV-lea exista aici doar un turn de veghe, care a fost completat în 1524 cu un bastion de lemn cu patru turnuri. Distrus în 1529 de armata lui Petru Rareș (care era implicat în luptele pentru tronul Ungariei dintre Ferdinand și Janos I), în locul lui au fost înălțate, un sfert de veac mai târziu, ziduri de piatră și au fost săpate șanturi. Un incendiu din 1618 i-a adus stricăciuni grave, astfel că, în 1625, cetatea a fost refăcută aproape în întregime. În 1627 a fost săpată în interior o fântână de 81 m. La 1630, cetățuia capătă cele patru bastioane de la colțuri. Pierzându-și importanța în secolul XVII, a slujit drept depozit și mai apoi de cazarma plăieșilor. De aceea, într-o vreme, dealul s-a numit Dealul Plăieșilor (azi e cunoscut mai mult ca Dealul Cetății). În anul 1773 împăratul habsurgic Iosif al II –lea, în intinerariul său transilvan,a refăcut și consolidat edificiul. În 1848 cetatea a fost ocupată de armata generalului maghiar de origine poloneză Josef Bem, iar în 1894 de către oștile țarului, după ce deceniile anterioare fusese sub ocupație hasburgică. În perioada interbelică ansamblul a fost din nou restaurat, însă după război a stat o perioadă nefolosit. Apoi a fost din nou depozit pentru Arhivele Statului Brașov până în 1975, pentru ca din 1981, după o amplă restaurare (după ce, în decursul anilor, a mai fost și închisoare) să devină un complex turistic cu specific medieval.
O nouă soartă?
În anii '90, monumentul a devenit proprietatea unei companii private care, ca să îl poată întreţine, a păstrat deschis în incinta sa un restaurant, doar că necesarele întrețineri nu s-au mai făcut temeinic. Astfel astăzi, deși nu pare, cetatea se află într-o stare destul de avansată de degradare. De pe zidurile exterioare ale cetăţii, spre exemplu, au căzut nu doar tencuiala ci şi straturi întregi de piatră şi cărămidă, existând riscul ca structura lor de rezistenţă să fie serios afectată. Acestă îngrijorătoare situație pare a se rezolva întrucât după ani de negocieri cu proprietarul Cetăţuii, Primăria este pe cale să semneze contractul de cumpărare. Suma pe care o va plăti municipalitatea pentru achiziţionarea obiectivului istoric este de 3,3 milioane de euro.
Chiar dacă deocamdată cetatea este închisă pentru vizitatori, acest punct important de apărare de odinioară, acest pinten este obligatoriu de atins pentru oricine vrea să iubească și să simtă farmecul celui mai frumos oraș transilvănean.
