Muzeul etnografic de la Bran reconstituie tipurile de gospodării, principalele ocupații, îndeosebi creșterea animalelor, precum și modalitățile de valorificare a lânii și lemnului din cele 13 sate care aparțin teritoriului reprezentat.
Muzeul Satului Brănean a fost înființat în anul 1961 prin transferul unor monumente de arhitectură populară din satele aparținătoare Branului și a obiectelor gospodărești aferente, în parcul din apropierea Castelului Bran.
Obiectivele principale din muzeu
Gospodăria cu curte” din satul Peștera, datată 1843 (monumentul cel mai valoros din colecția muzeului). Gospodăria este compusă din casa de locuit cu trei încăperi (casa, casa mare și tinda), la care se adaugă celarul (cămara), pe una dintre laturi, paralel cu casa sunt amplasate anexele (grajdul pentru vite și polatra), legătura dintre casă și anexe este făcută prin polatre (terase acoperite). Interioarele păstrează obiectele originale: mobilier pictat, țesături (scoarțe, păretare, ștergare). Construită din lemn cu pereții din bârne încheiate în „cheotoare” (legătură), lipiți cu lut și văruiți. Acoperișul în patru ape, cu învelitoare din „șită”.
Mai există aici și „Gospodăria din satul Poarta”, secolul al XVIII-lea, organizată pe trei laturi. Urmează „Casa cu o singură cameră și tindă fară tavan”, de la șfârșitul secolului al XVIII-lea, din satul Sohodol, datată 1844. „Casa cu prispă” este și ea bogat decorată cu elemente traforate în lemn, din satul Moieciu de Sus, datată 1900.
„Casa de la 1840” din satul Sohodol (inscripție pe grindă), casă cu trei încăperi: căsuță, tindă, casa mare, cu intrare prin tindă. Construită din bârne de brad îmbinate în „cheie bătrânească”, lipită cu lut și văruită, acoperiș în patru ape cu învelitoare din șindrilă, interior tradițioal cu mobilier dulgheresc (blidar, lădoi) și mobilier tâmplăresc pictat (ladă de zestre și cuier), iar pentru prepararea hranei se folosea vatra cu cujbă.
Construcțiile situate funcțional în afara vetrei satului și destinate adăpostirii gospodarului (hodăița din satul Șimon de la sfârșitul secolului al XIX-lea) și hodaia unde stăteau animalele, împreună cu stâna cu trei încăperi din muntele Vladușca-Masivul Piatra Craiului, variantă tipică păstoritului brănean, folosită pentru prelucrarea laptelui, depozitarea brânzei și a inventarului târlei pe timpul văratului sus la munte, au fost aduse în muzeu în scopul reliefării celei mai importante ocupații din așezarile brănene: creșterea animalelor.
De pe valea Moieciului au fost aduse în muzeu instalații de tehnică populară acționate hidraulic, daracul pentru prelucrarea lânii și piua care, împreună cu dârsta și vâltoarea, era folosită la îngroșatul, finisatul și spălatul țesăturilor, iar de pe Valea Șimonului, joagărul pentru prelucrarea lemnului.Vizitatorul are posibilitatea cunoașterii tuturor aspectelor specifice vieții satului brănean într-o sinteză care este casa cu curte din satul Peștera, situată central și de unde privirea cuprinde întregul sat de altădată.
Gospodăria cu curte” din satul Peștera, datată 1843 (monumentul cel mai valoros din colecția muzeului). Gospodăria este compusă din casa de locuit cu trei încăperi (casa, casa mare și tinda), la care se adaugă celarul (cămara), pe una dintre laturi, paralel cu casa sunt amplasate anexele (grajdul pentru vite și polatra), legătura dintre casă și anexe este făcută prin polatre (terase acoperite). Interioarele păstrează obiectele originale: mobilier pictat, țesături (scoarțe, păretare, ștergare). Construită din lemn cu pereții din bârne încheiate în „cheotoare” (legătură), lipiți cu lut și văruiți. Acoperișul în patru ape, cu învelitoare din „șită”.
Mai există aici și „Gospodăria din satul Poarta”, secolul al XVIII-lea, organizată pe trei laturi. Urmează „Casa cu o singură cameră și tindă fară tavan”, de la șfârșitul secolului al XVIII-lea, din satul Sohodol, datată 1844. „Casa cu prispă” este și ea bogat decorată cu elemente traforate în lemn, din satul Moieciu de Sus, datată 1900.
„Casa de la 1840” din satul Sohodol (inscripție pe grindă), casă cu trei încăperi: căsuță, tindă, casa mare, cu intrare prin tindă. Construită din bârne de brad îmbinate în „cheie bătrânească”, lipită cu lut și văruită, acoperiș în patru ape cu învelitoare din șindrilă, interior tradițioal cu mobilier dulgheresc (blidar, lădoi) și mobilier tâmplăresc pictat (ladă de zestre și cuier), iar pentru prepararea hranei se folosea vatra cu cujbă.
Construcțiile situate funcțional în afara vetrei satului și destinate adăpostirii gospodarului (hodăița din satul Șimon de la sfârșitul secolului al XIX-lea) și hodaia unde stăteau animalele, împreună cu stâna cu trei încăperi din muntele Vladușca-Masivul Piatra Craiului, variantă tipică păstoritului brănean, folosită pentru prelucrarea laptelui, depozitarea brânzei și a inventarului târlei pe timpul văratului sus la munte, au fost aduse în muzeu în scopul reliefării celei mai importante ocupații din așezarile brănene: creșterea animalelor.
De pe valea Moieciului au fost aduse în muzeu instalații de tehnică populară acționate hidraulic, daracul pentru prelucrarea lânii și piua care, împreună cu dârsta și vâltoarea, era folosită la îngroșatul, finisatul și spălatul țesăturilor, iar de pe Valea Șimonului, joagărul pentru prelucrarea lemnului.Vizitatorul are posibilitatea cunoașterii tuturor aspectelor specifice vieții satului brănean într-o sinteză care este casa cu curte din satul Peștera, situată central și de unde privirea cuprinde întregul sat de altădată.
Program :
marți - duminică 9.00- 18.00
luni- închis
Preț bilet de intrare
6 lei pentru adulți
reducere pentru elevi, studenți, pensionari
Închis din 1.10 pâna la 1.03 (sezonul rece).
