Sărbătoarea Junilor din Șcheii Brașovului

O tradiţie de sute de ani

În fiecare primăvară, în Duminica Tomii, după Sfintele Sărbători de Paşti, junii din Scheii Braşovului sărbătoresc printr-un ritual unic Învierea Mântuitorului Iisus Hristos, trecerea de la moarte la viaţă şi începutul unei noi vieţi. Procesiunea păstrată încă de pe vremea dacilor se face pe dealurile Scheiului, urmată mai apoi de defilarea călare a cetelor de juni în Cetate (Braşov).

Evenimentul cel mai important al junilor este „Ziua de călări” sau „Coborârea în Cetate”, atunci când junii călare pe cai defilează prin Schei, dar și pe străzile Braşovului.
În Duminica Tomii toţi locuitorii Braşovului, dar şi turiştii aflați în zonă participă la manifestarea oferită de junii Braşovului. Un eveniment tradițional românesc care îmbină în desfăşurarea lui elemente de mit, magie și ritualuri precreştine.
Pe tot parcursul defilării junii sunt întâmpinaţi cu ovaţii şi aplauze de spectatorii cărora junii le strigă „Hristos a Înviat !”, apoi îi invită să petreacă împreună la Pietrele lui Solomon.

Datinile junilor

În dimineața sărbătorii, la ora 10, junii se adună în cete și merg la stegar, la sutaş, la armașul mic și la armașul mare, iar ultimul la care ajung este vătaful. Apoi, cele șapte grupuri de juni se îndreaptă spre Piața Unirii, unde preotul paroh, printr-o scurtă slujbă, sfinţeşte steagurile tuturor cetelor. După ce înconjoară statuia eroului necunoscut, junii se încolonează după o regulă bine stabilită: primii sunt junii tineri, urmaţi de junii bătrâni, curcani, dorobanţi, braşovecheni, roşiori și albiori. Coloana este deschisă de fanfară. În fruntea fiecărui grup se află vătaful, urmat de stegar, încadrat de cei doi armași. Vătaful poartă lentă roșie pe piept (panglică lată de mătase pe care o poartă comandanţii), armașul mare poartă lentă galbenă și armaşul mic poartă lentă albastră, formând astfel tricolorul. La plecarea din Prund, junii fac un popas la troița căpitanului Ilie Birt, unde cântă „Hristos a Înviat!”. Coboară apoi pe strada Mureșenilor până pe Bulevardul Revoluției, urcă pe strada Nicolae Bălcescu, trec prin „Poarta Șchei”, pe strada Căpitan Ilie Birt, strada Pe Tocile, strada Podul Creţului, îndreptându-se spre Pietrele lui Solomon.
Cetele de juni ajunse la Pietrele lui Solomon, într-un peisaj frumos cu stânci, dealuri și păşuni, se răspândesc la locurile amenajate, cu mese și bănci. Debutul petrecerii îl reprezintă ieșirea la horă și aruncarea buzduganului pe melodia „Hora junilor”. Junii invită la joc și fetele, dansând împreună dansuri populare româneşti, precum: sârba, brâul, breaza, bătuta. La încheierea manifestării, grupurile de juni se încolonează în ordine și se îndreaptă spre Piața Unirii unde fiecare grup cântă pentru ultima dată „Hristos a Înviat! ” și apoi grupurile de juni se despart, luând astfel sfârșit defilarea lor.
 
Cetele junilor, organizații cu misiuni bine stabilite

Junii tineri sunt întemeietorii acestui obicei, ceata lor fiind formată din tineri necăsătoriţi. Junii bătrâni sunt bărbaţi căsătoriţi din zona "Pe Tocile", din Schei. Junii curcani sunt bărbaţi căsătoriţi din zona „Pe Coasă”, din Schei. Junii Dorobanți sunt bărbaţi însuraţi, iar ceata lor s-a desprins din ceata junilor curcani. Junii brașovecheni sunt români din Schei care s-au stabilit în Braşovul Vechi. Junii roșiori sunt bărbaţi căsătoriți care locuiesc în zona dintre străzile Podul lui Grid și General Moșoiu. Junii albiori - din această ceată făceau parte breslele măcelarilor și negustorilor din Scheii Braşovului.
Îmbrăcămintea fiecărei cete este foarte frumoasă şi diversificată, cu multe elemente din uniformele formaţiunilor militare. Orice grup are în componenţa sa, în afara junilor aparţinători grupului, şerjele (de la charge, care înseamnă subofiţer, în armata austriacă), reprezentate de vătaf, armaşul mare, armaşul mic, sutaşul, stegarul şi surlaşul, care se deosebesc prin anumite elemente distinctive. Cetele lor au fost constituite în contextul luptei pentru libertatea naţională.
 Vătaful este persoana cea mai importantă, fiind foarte respectat. El este ales din rândul celor mai buni juni, prin vot. El poartă lenta roşie, rujă (trandafir) la piept şi panglici tricolore la pălărie, precum şi buzduganul cel mare. Are toate însuşirile de conducător. 
 Fiecare ceată are propriul steag personalizat, iar acesta este purtat de către cel mai vrednic din ceată şi ales prin vot. Sutaşul este responsabil de valorile financiare ale cetei. Juniţele, aparţinând tuturor cetelor, poartă un frumos costum tradiţional, identic cu cel al mocancelor din Săcele.
Defilarea călare a junilor îmbracaţi în costume deosebit de frumoase este un eveniment unic de o mare încărcătură emoţională, care meriă să fie urmărit în fiecare an, fiind singulară în spaţiul românesc.