Festivalul de literatură FestLit Cluj-Napoca a devenit unul dintre reperele importante ale vieții literare românești. Spre deosebire de alte evenimente dedicate spre exemplu unor genuri, FestLit nu este doar un cadru al expunerii în câmp literar, ci și un cadru al dialogului literaturii cu alte arte.
Ajuns la ediția a III-a, festivalul desfășurat între 2 și 4 octombrie 2016 a debutat în Sala Tonitza a Muzeului de Artă Cluj-Napoca. După cuvintele de salut, adresate de Nicolae Manolescu, președintele Uniunii Scriitorilor din România, Emil Boc, primarul municipiului Cluj-Napoca, Vasile Sebastian Dâncu, vice-prim ministru al României și membru al filialei clujene a U.S.R., Ioan-Aurel Pop, rectorul Universității Babeș-Bolyai și Irina Petraș, președintele filialei Cluj a U.S.R., gazda FestLit 2016, au urmat imnul festivalului, De iuventute, scris de poetul Horia Bădescu: „Ascultă cum cântă întâiele brume,/ dezmăţ de culori e-n copacii ursuji;/ acum te poţi pierde pe străzi fără nume,/ e toamnă nebun de frumoasă la Cluj!” și Rondul de gală al scriitorilor invitați. În după amiaza primei zile, după un periplu la canonicul bar al scriitorilor clujeni, Arizona, lectura publică de poezie De dragoste din Sala Reduta a Muzeului Etnografic al Transilvaniei a fost deschisă, în buna intenție a simbiozei în ritm dintre arte, de recitalul Din muzica strămoșilor (Muzică veche din România, sec. XVII-XVIII) al Ansamblului Flauto Dolce (Zoltan Majo, director artistic, flaute drepte; Maria Szabo – flaute drepte; Noemi Miklos – clavecin; Mihaela Maxim – soprană). Ecourile vocii splendide a sopranei Mihaela Maxim, interpretând cântece tradiționale românești, maghiare, germane, armenești, evreiești (hasidice), dar și compoziții semnate de Joseph Bengraf, Johann Sartorius sau de brașoveanul Martin Schneider, precum și din manuscrisul ciucan Codex Caioni, au fost acompaniate de vibrația în acordurile inimii, în versuri proprii rostite de Gabriel Chifu, Ana Blandiana, Ioan Barb, Ioana Diaconescu, Gellu Dorian, Horia Gârbea, Ion Horea, Adrian Lesenciuc, Gheorghe Mocuţa, Ioan Moldovan, Nicolae Prelipceanu, Cassian Maria Spiridon, Robert Şerban, Traian Ştef, Constantin Urucu, Ioan Radu Văcărescu, Horia Bădescu, Hanna Bota, Oana Boc, Ion Cristofor, Victor Constantin Măruțoiu, Ion Mureşan, Marcel Mureşeanu, Olimpiu Nuşfelean, Ion Pop, Adrian Popescu, George Vulturescu. Criticii literari prezenți la festival au recitat din clasici.
A doua zi a festivalului a fost dedicată dezbaterilor - și acestea, în instituitul dialog dintre arte. Înaintea deschiderii simpozionului Literatura română. Începuturi de la sediul filialei Cluj a U.S.R., invitații au putut admira expozițiile Nud – pasteluri a Marianei Bojan, deschisă la Galeriile de Artă ale Revistei Steaua și Bacoviene a Irinei Petraș, la Galeriile Scriptorium ale filialei scriitorilor clujeni. De altfel, Irina Petraș a oferit invitaților lucrări din seria Bacoviene; mă bucur că sunt posesorul uneia dintre aceste lucrări și că pot admira lumina unei lumi marine, a unui ocean primordial bătându-și valurile de țărmul încețoșat și fără definire, de rama tabloului, când risipind angoasele lacustre, când amplificându-le prin titlul decupat din poezia lui Bacovia: „Tot tresărind, tot așteptând”. Deși aparent o temă nu foarte ofertantă, Literatura română. Începuturi s-a dovedit a fi un prilej de dezbatere cu rost pe marginea unor sensibile subiecte, motiv de reflecție asupra începuturilor unei literaturi care își clamează identitatea din zorii umanismului. Au vorbit pe această temă criticii și istoricii literari Nicolae Manolescu, Eugen Negrici, Ovidiu Pecican, Răzvan Voncu (o excelentă radiografie și o proiecție a unei sistematizări necesare a cercetării în medievalistica românească), Angelo Mitchievici, Rodica Frențiu și Nicolae Oprea. Am avut prilejul de a prezenta Brașovul, orașul operei prima – o mai veche idee propusă drept concept pentru candidatura la competiția de proiecte intitulată Capitala Europeană a Culturii 2021 – evidențiind rolul, mai mult sau mai puțin cunoscut, al urbei de sub căciula Tâmpei în fixarea apelor tulburi ale literaturii române în propria albie: faptul că jumătate din numărul tipografilor români menționați pe incunabulele europene (1445-1500) erau brașoveni: Martin din Codlea la Brünn, Andrei Corbul din Brașov la Veneția, Ioan Francisc din Brașov la Modena, la care îl adăugăm pe cunoscutul xilogravor Lucius din Brașov, cu lucrări în tipărituri din diferite orașe occidentale; faptul că primul text conținând cuvinte românești a fost adresat brașovenilor de boierul muntean Dragomir Udriște (cca 1482-1492), mult mai târziu și primul text în limba română fiind adresat judelui Brașovului, Benkner, de Neacșu din Câmpulung (1521); atestarea documentară a primei școli românești în Șcheii Brașovului (1495); mențiunea din socotelile Sibiului de la 30 septembrie 1495 despre textul românesc copiat de popa Bratu din Șcheii Brașovului; înființarea tipografiei lui Honterus, numirea lui în calitate de rector al gimnaziului reformat de pe lângă Biserica Neagră și mai ales tipărirea primului regulament școlar, Constitutio Scholae Coronensis (1542) și înființarea primei biblioteci școlare din România (1547); punerea bazelor primei fabrici de hârtie a lui Johannes Fuchs, cu sprijinul aceluiași jude luminat, Johannes Benkner (moara de hârtie de pe Ghimbășel, 1546); înființarea tipografiei coresiene pe lângă prima școală românească și pe lângă Biserica „Sf. Nicolae” din Prund, și apoi tipărirea primului evangheliar românesc cu note ale editorului (1560-1561); tipărirea primului calendar românesc de către popa Petcu Șoanul de la Biserica din Prund (1733); apariția primei gramatici românești, cea a lui Dimitrie Eustatievievi, cuprinzând și patru capitole despre prozodie, stih, ritm și „tehnologhia” versificării, așadar și apariția primului tratat românesc de versificație (1755-1757); întemeierea terminologiei gramaticale românești de către șcheianul Radu Tempea prin a sa Gramatică românească publicată la Sibiu (1797); prima încercare de înființare a unei gazete pentru țăranii români, a aceluiași Radu Tempea și a altor iluminiști români, reprezentanți ai Școlii Ardelene: Ioan Piuariu Molnar, Aron Budai și Gheorghe Abramovici (1783); înființarea la Brașov a primei asociații scriitoricești din România, Societatea literară a boierilor munteni Nicolae Văcărescu, Grigore Bălăceanu, Constantin Câmpineanu, Ion Câmpineanu, Iordache Golescu și Dinicu Golescu (1821); apariția, tot la Brașov, a primei publicații culturale din România, Foaia literară, și a primei publicații politice, Gazeta de Transilvania, ambele datorate lui Gheorghe Barițiu (1838); apariția primei librării grație săceleanului Ioan V. Socec (1856) ș.a.
Seara, Facultatea de Litere a Universității Babeș-Bolyai a găzduit cel de-al doilea simpozion, intitulat Feminitate și literatură. Amfitrionul Corin Braga, laureat al precedentei ediții a FestLit, a dat cuvântul scriitoarelor Gabriela Adameșteanu, Ioana Diaconescu, Simona Vasilache, Ruxandra Cesereanu, Mihaela Mudure, Oana Pughineanu și Anca Hațiegan. Ziua s-a încheiat cu decernarea Marelui Premiu al festivalului pentru volumul Orologiul fără ore apărut la Humanitas în 2016 Anei Blandiana, cunoscuta poetă tradusă în peste 25 de limbi.
Ultima zi a festivalului a însemnat desantul scriitorilor la colegiile G. Bariţiu, N. Bălcescu, Lucian Blaga, G. Coşbuc, M. Eminescu, Avram Iancu, Romulus Ladea, Gh. Lazăr, Emil Racoviţă și Gh. Şincai, la Seminarul teologic ortodox, la Departamentul de Jurnalism al Universității Babeș-Bolyai și la Biblioteca Judeţeană „Octavian Goga”. Sub îndrumarea scriitorilor clujeni Constantina Buleu, autoare a unor importante studii comparatiste, începând cu remarcabilul Reflex cultural grec în literatură din 2003, Sanda Tomescu-Baciu, traducătoare din norvegiană (printre altele și a cunoscutului roman Beatles al scriitorului Lars Saabye Christensen), cadru didactic universitar care a înființat Departamentul de limbi și literaturi scandinave în universitatea clujeană, respectiv Virgil Mihaiu, cunoscutul scriitor, jazzolog și diplomat român, profesor de estetica jazz-ului în Cluj și fost director al Institutului Cultural Român din Lisabona, alături de foarte cunoscuții poeți Gellu Dorian, redactor șef al revistei Hyperion din Botoșani și George Vulturescu, redactor șef al revistei Poesis din Satu Mare, am poposit la Bastionul Croitorilor, la o întâlnire cu elevii Colegiului „Gheorghe Șincai”. Ulterior, după un marș până în Piața Unirii, participanții la FestLit au predat flacăra lecturii organizatorilor Târgului Internațional de Carte „Transilvania”, printre invitații de onoare ai ediției din 2016 numărându-se italienii Alessandro Baricco și Franco Moretti, mexicanii Mario Bojórquez și Alí Calderón, românii Mircea Cărtărescu, Mircia Dumitrescu și Andrei Codrescu (stabilit în SUA), sârbo-românul Adam Puslojić, macedoneanul Mite Stefoski, cehul Josef Straka și belgianul Étienne Verhasselt, iar printre autorii de carte care au avut lansări la târg numărându-se și brașovenii: Cristian Muntean cu Semne de carte (Libris Editorial, Brașov, 2015), Nicolae Băciuț (proaspăt transferat în filiala Brașov a Uniunii Scriitorilor din România) cu Între lumi. Convorbiri cu Nicolae Steinhardt (Libris Editorial, Brașov, 2016) și Doru Munteanu cu Secretul crucii (Libris Editorial, Brașov, 2015) și Viață de împrumut (Editura Rao, București, 2016).
Marți, 4 octombrie 2016, Festivalul de literatură FestLit și-a tras cortina, pentru un an în care se vor coace lucrările simpozionului Literatura română. Începuturi și în care sămânța celei de-a patra ediții va da rod sub îngrijirea aceleiași harnice Irina Petraș, președintele filialei Cluj a Uniunii Scriitorilor din România.
