Întoarcere în timp
În fiecare an, după serbarea junilor din Scheii Braşovului, în cartierul Cacova se organizează hora junilor tineri din acesată zonă istorică situată în nord-vestul Scheiului. La această manifestare participă fete şi băieţi, care joacă dansuri populare în aplauzele mulţimii adunate din toate cartierele Braşovului.
În duminica din 3 mai 2015, scheienii şi braşovenii au fost invitaţi cu mic cu mare să participe la serbarea „Jocul strămoşesc de la Şargu”, unul dintre cele mai vechi dansuri ale Scheiului, atestat din anul 1830.
Jocul este organizat de către membrii comunităţii, tinerii din Cacova, împreună cu Uniunea Junilor din Scheii Braşovului, şi anume Societatea Junilor Roşiori. Anul acesta au participat la joc 30 de tineri băieţi şi fete din cartierul Cacova-Schei, iar evenimentul s-a desfăşurat la Crucea de la Șargu, de pe strada General Traian Moşoiu.
Jocul este organizat de către membrii comunităţii, tinerii din Cacova, împreună cu Uniunea Junilor din Scheii Braşovului, şi anume Societatea Junilor Roşiori. Anul acesta au participat la joc 30 de tineri băieţi şi fete din cartierul Cacova-Schei, iar evenimentul s-a desfăşurat la Crucea de la Șargu, de pe strada General Traian Moşoiu.
Desfăşurarea evenimentului
Tinerii din Cacova au coborât în Prund la ora 10, în fruntea lor aflându-se o formaţie care interpretează muzică de joc. În faţa bisericii Sfântul Nicolae din Prundul Scheiului, tinerii s-au prins în horă şi au jucat hora junilor, în aplauzele mulţimii. Au urcat apoi la Crucea din Şargu, unde au cântat Troparul Învierii. După terminatea cântării, feciorii au plecat după fete, pentru a le aduce la horă. Perechile de tineri au intrat prin două porţi amenajate de organizatori, după ce fiecare pereche a înconjurat bradul frumos impodobit cu ghirlande tricolore din mijlocul platoului, în aplauzele mulţimii. Toţi tinerii s-au prins într-o horă a junilor, horă cu care începe orice petrecere sau eveniment tradiţional din Schei.
Vătaful şi serji sunt tot timpul în fruntea dansatorilor. Se joacă dansuri tradiţionale ca breaza, ardeleana, sârba, braşoveanca şi brâul. Primul dans este hora, în acest timp se aruncă buzduganul, începând cu vătaful și terminând cu sutaşul, iar mai apoi buzduganul poate fi aruncat şi de bărbaţii care asistă la această procesiune.
Tinerii din Cacova au coborât în Prund la ora 10, în fruntea lor aflându-se o formaţie care interpretează muzică de joc. În faţa bisericii Sfântul Nicolae din Prundul Scheiului, tinerii s-au prins în horă şi au jucat hora junilor, în aplauzele mulţimii. Au urcat apoi la Crucea din Şargu, unde au cântat Troparul Învierii. După terminatea cântării, feciorii au plecat după fete, pentru a le aduce la horă. Perechile de tineri au intrat prin două porţi amenajate de organizatori, după ce fiecare pereche a înconjurat bradul frumos impodobit cu ghirlande tricolore din mijlocul platoului, în aplauzele mulţimii. Toţi tinerii s-au prins într-o horă a junilor, horă cu care începe orice petrecere sau eveniment tradiţional din Schei.
Vătaful şi serji sunt tot timpul în fruntea dansatorilor. Se joacă dansuri tradiţionale ca breaza, ardeleana, sârba, braşoveanca şi brâul. Primul dans este hora, în acest timp se aruncă buzduganul, începând cu vătaful și terminând cu sutaşul, iar mai apoi buzduganul poate fi aruncat şi de bărbaţii care asistă la această procesiune.
Costumele
Jocul strămoşesc organizat de tinerii din Cacova este unul dintre rarele momente când braşovenii pot vedea vechiul și unicul port al Junilor Roşiori din Cacova. Junii Roşiori din Cacova poartă cel mai sugestiv costum. El este format din cioareci băgaţi în cizme lungi, dintr-o cămaşă lungă aproape de genunchi, brodată cu motive româneşti, iar pe broderii sunt cusute mii de paiete din argint aurit sau alamă. Şerparul (chimirul) este cusut cu mărgele şi paiete aurii. Căciula e confecționată din blană de culoare neagră, cu toc (vârf), și seamănă cu căciula purtată de Mihai Viteazul. Fetele poartă un frumos costum format din laibar (vestă) şi fustă din mătase brocart, o camașă din borangic cu mâneci ample prinse în pumnaşi (manşete), paftaua (brâul), din argint aurit bătut cu pietre, iar la gât o frumoasă salbă aurie. Costumul lor este considerat unul dintre cele mai somptuoase ţinute feminine din spaţiul Europei Centrale. Fetele poartă în păr coroniţe sau aranjamente florale, iar când feciorii scot fetele la joc, le prind în piept buchele de flori.
Costumele autentice ale tinerilor şi ale fetelor din Cacova îi conferă jocului de la Şargu un farmec deosebit.
Jocul strămoşesc de la Şargu reprezintă una dintre cele mai spectaculoase cutume, devenind principalul mijloc prin care tinerii pătrund în viaţa socială a comunităţii.
Jocul strămoşesc organizat de tinerii din Cacova este unul dintre rarele momente când braşovenii pot vedea vechiul și unicul port al Junilor Roşiori din Cacova. Junii Roşiori din Cacova poartă cel mai sugestiv costum. El este format din cioareci băgaţi în cizme lungi, dintr-o cămaşă lungă aproape de genunchi, brodată cu motive româneşti, iar pe broderii sunt cusute mii de paiete din argint aurit sau alamă. Şerparul (chimirul) este cusut cu mărgele şi paiete aurii. Căciula e confecționată din blană de culoare neagră, cu toc (vârf), și seamănă cu căciula purtată de Mihai Viteazul. Fetele poartă un frumos costum format din laibar (vestă) şi fustă din mătase brocart, o camașă din borangic cu mâneci ample prinse în pumnaşi (manşete), paftaua (brâul), din argint aurit bătut cu pietre, iar la gât o frumoasă salbă aurie. Costumul lor este considerat unul dintre cele mai somptuoase ţinute feminine din spaţiul Europei Centrale. Fetele poartă în păr coroniţe sau aranjamente florale, iar când feciorii scot fetele la joc, le prind în piept buchele de flori.
Costumele autentice ale tinerilor şi ale fetelor din Cacova îi conferă jocului de la Şargu un farmec deosebit.
Jocul strămoşesc de la Şargu reprezintă una dintre cele mai spectaculoase cutume, devenind principalul mijloc prin care tinerii pătrund în viaţa socială a comunităţii.
