O invitație așteptată de ceva timp, mai ales că a fost o vreme când știam unde să ne îndreptăm când echipa locală juca în campionatul potrivit ambițiilor ei. Cel dintâi amical la noi în sat s-a consumat în Boșteanca. Acolo, lângă Coada Rece, un pârâiaș binevenit, fusese decupat la dimensiuni reglementare terenul de joc. Jucătorii se dezbrăcau „în aer liber”, ca să zic așa, cei mai mulți văduviți de tenișii pe care alții îi aveau ei nu. Oaspeți ne era o echipă bine strunită de la Poeni, o comună mai sus de noi. Știau carte! Ne-administrat un elegant 3-0, cât să ne intre în cap că am ieșit la tablă cu lecțiile nefăcute. Câțiva adolescenți înzestrați, plecați la școală la București și veniți în vacanță. Plus cei lăsați la vatră, obișnuiți să bată mingea cu ceva pricepere. Se adăugau nelipsiții Fane și Nicu, din Gratia vecină, jucători cu har. Eram, cum s-ar spune o selecționată. Peste ceva timp ne-a venit primar un muncitor de la oraș. Știa de toate. Participa la întreceri de atletism. Dar mai ales la fotbal. A fost o binefacere pentru sportul autohton. Era antrenor-jucător dar și teoretician de ascultat cu gura căscată. El a dus stadionul pe celălalt mal al gârlii, Peste Vale. Acolo, loc destul. De acolo a venit mai aproape de spectatorii care năvăleau în număr mare de cum li se da prilejul. Mai exact, locația era vizavi de școală, pe drumul ce merge la Vânători. Problema era alta: nu descoperea pădurarul copacii înalți, drepți, subțiri îndeajuns cât să poată servi drept bara transversală aporților. Drept care erau substituiți de o sârmă capabilă să delimiteze cadrul porții dar invizibilă de cum te depărtai de careu. De aici mai mereu tărășenii la fiecare gol înscris pe sus. Unii, bănuiți cine, o țineau pe a lor - A fost Gol valabil, a trecut pe sub sârmă. Ceilalți cu a lor: - A trecut pe deasupra!.
Ce-a fost a fost. Chestia e că azi noi la Cartojani nu avem un „stadion” pe măsura așteptărilor. Cum au cei de la Crevedia-sus lângă Turnul de Tutun. Și cum au cei din centrul comunei noastre, nu departe de fostul sediu al schelei. Explicabil, echipa lor a evoluat prin Divizia C. Dar noi ce vină avem? Drept care revendicăm pentru amatorii de alergătură pe teren ori împrejurul lui o șansă de a se ști băgați în seamă. Că este tot acolo în Boșteanca ori Peste Vale un teren cu grup sanitar și ceva scaune în tribune cu ceva facilități la îndemâna spectatorilor statornici. Nu neapărat cu tabelă de scor dar în mod necesar cu vestiare specifice. Cine să administreze baza sportivă, nicio grijă, se găsește cine s-o facă. Mai ales că la nivelul școlii se stă bine o bază sportivă in jurul terenului de hanbal, frumoasa sală de sport abia dată în funcțiune fac dovada că se poate ieși din mediocritate. Așadar, așteptăm îndemnul cuvenit: - Poftiți pe stadion! Iar noi, jucători ori spectatori suntem deja pregătiți.
N. U.
