S-a întâmplat ca la noi în sat să nu răsară lăutari croiți să ajungă sus. Drept care ,la nevoie,apelam la satele vecine,blagoslovite ori cu instrumentiști de valoare ori cu formații întregi gata să bată comunele pentru a fi de folos.Ocaziile erau clasice:nunta copiilor,logodna-pe la case mai mari sau,e drept mai rar,la botezul sau tăiatul moțului la acela mic. CINE ERAU PERFORMERII ȘI CU CE TE ÎNCÂNTAU? Formația de lăutari în părțile noastre eratradițional restrânsă .Din ea nu lipsea țambalul,acordeonul,contrabasul și,de bună seamă,vioara era lăsată în seama ei pe post de „regina muzicii”Când și când,noi ascultătorii consecveni în materie,observam noutăți. O aemenea apariție exotică mi s-a părut cobza,evident că de Barbu Lăutaru nu auzisem.La o nuntă pe Linia Oltenilor a apărut un tip care cânta la…cimpoi. O drăcovenie pe care cei mai mulți o vedeau prima dată.Ei bine senzație a stârnit apariția pe ulișa satului a unei orchestre de alămuri! Erau,din câte s-a aflat,din localitatea Pielea-Vitănești,pe lângă Alexandria.
Mă gândeam pe cine să amintesc dintre protagoniști.Vancea era un artizan al arcușului,venea însoțit de ai săi destul de frecventa.Avea căutare.Pentru reuniunile dansante de la Căminul Culturalsau de la școală era preferat Pășălan.Și el destul de tânăr,la curent cu repertoriul unui bal la care veneau amatori câtă frunză câtă iarbă.
Dar podiumul era rezervat lui Vasile de la Mâr,a,un sat tot de pe malul Dâmbovnicului,dicolo de centrul de azi al comunei noastre. Vasile Zaharia pe numele său din catalog făcuse războiul din Est și fusese luat prizonier. Abia în ”48 l-au văzut ai lui trcând din nou pragul casei. Nu îl ajuta glasul,era clar că nu țineau cu el coardele vocale. Ceea ce nu-l împiedica să-și acompanieze arcușul cu glasu-i răgușit.Suna convingător.Dar când era vorba de dat drumul la vioară,aveai senzația că cineva de sus preia melodiile săltărețe. Promoții i întregi de însurăței s-au organizat cu argumente care mai de care pentru a-i pătrunde pe agena supraîncărcată.Erau situații când data nunții era stabilită în raport de zilele lui libere.A-l asculta pe Vasile de la Mârșa la nunta ta suna a răsfăț de neuitat pe viață.Să reținem și amănuntul că în acele timpuri, Viorica de la Clejani nu se născuse încă…
