X

Despre comunitatea evreiască cu Gilbert Saim @Templul Coral

22 Feb 2021 | scris de Merg În
  • Despre comunitatea evreiască cu Gilbert Saim @Templul Coral
    Foto: Alex Iacob
  • Despre comunitatea evreiască cu Gilbert Saim @Templul Coral
    Foto: Alex Iacob
  • Despre comunitatea evreiască cu Gilbert Saim @Templul Coral
    Foto: Alex Iacob
  • Despre comunitatea evreiască cu Gilbert Saim @Templul Coral
    Foto: Alex Iacob
  • Despre comunitatea evreiască cu Gilbert Saim @Templul Coral
    Foto: Alex Iacob
  • Despre comunitatea evreiască cu Gilbert Saim @Templul Coral
    Foto: Alex Iacob
  • Despre comunitatea evreiască cu Gilbert Saim @Templul Coral
    Foto: Alex Iacob
  • Despre comunitatea evreiască cu Gilbert Saim @Templul Coral
    Foto: Alex Iacob
  • Despre comunitatea evreiască cu Gilbert Saim @Templul Coral
    Foto: Alex Iacob
  • Despre comunitatea evreiască cu Gilbert Saim @Templul Coral
    Foto: Alex Iacob

4,33 rating / 3 voturi
Review Merg.In

Templul Coral din București este cea mai mare sinagogă din țară și cel mai important centru spiritual al evreilor din România. Edificiul a fost construit între anii 1864-1866, fiind renovat în 1932 și 1945. Templul Coral nu este doar un loc de rugăciune și reculegere, ci și un minunat loc de vizitat pentru bucureșteni și pentru toți cei veniți din afară, care doresc să afle istoria lui direct de la Gilbert Saim, curatorul și administratorul Templului. 

Cât de semnificativă este comunitatea evreiască din București? În ce domenii activează membrii ei cu predilecţie?

În prezent, mai sunt în București aproximativ 2000 de membri ai comunității. Media de vârstă este înaintată, majoritatea fiind pensionari, dar din fericire avem și tineri, copii. Nu pot spune că evreii din România activează cu predilecție într-un anumit domeniu, majoritatea fiind constituită totuși din oameni cu studii superioare, educația având în mod tradițional un rol important la evrei. Astfel, avem medici, economiști, muzicieni, profesori, ingineri, programatori etc.

Cât de unită este comunitatea și care sunt valorile pe care membrii ei le păstrează la loc de cinste?

În esență, evreii sunt oameni ca toți oamenii, cu bune și cu rele, însă iudaismul este o cultură a dezbaterii, în care unitatea în pluralism își face simțită prezența. Pentru comunitatea iudaică, memoria și recunoștința sunt valori esențiale, dar și salvgardarea moștenirii cultural-istorice pentru generațiile care, sperăm, ne vor urma.

Câţi supravieţuitori ai Holocaustului mai sunt în țară şi cum îi sprijină comunitatea?

În toată țara mai sunt câteva sute de supraviețuitori. Comunitatea îi sprijină medico-social, juridic, chiar și material când se pune problema. Sunt foarte bine integrați în viața comunitară, împărtășindu-și experiențele cu precădere noilor generații care nu au fost expuse la tragedia poporului evreu, tocmai pentru a împiedica aceste lucruri să se repete, pentru că, din păcate, ele tind să se repete, având în vedere constituția naturii umane.

Cunosc bucureștenii istoria evreilor de aici? Aveţi programe sau evenimente prin care să le-o prezentaţi?

Din experiența proprie, istoria evreilor este puțin cunoscută de bucureșteni, dar un pic mai bine cunoscută în provincie, mai ales în zonele în care au sălășluit mulți evrei precum în nordul Moldovei, Iași sau Oradea. Prin JCC (Centrul Comunitar Evreiesc) și prin Federație, prin programele turistice de vizitare a Templului, pe care le-am desfășurat cu succes înainte de pandemie, am făcut pe cât mult posibil ca aspectele istoriei și culturii noastre multiseculare pe aceste meleaguri să fie cunoscute.

Consideraţi că, la nivel de simboluri, comunitatea iudaică e suficient reprezentată în Bucureștiul de astăzi?

S-au făcut mari progrese în ultimele decenii. Din experiența proprie pot spune că tânăra generație este tot mai interesată de moștenirea culturală evreiescă și contribuția evreilor la dezvoltarea economico-socială a României. Avem un monument dedicat lui Iosif Sava, un monument dedicat victimelor Holocaustului, marea actriță Maia Morgenstern este emblema Teatrului Evreiesc de Stat, iar exemplele pot continua.

Care sunt relaţiile comunităţii cu cei plecaţi în Israel? Mai revin ei acasă?

Relațiie sunt foarte strânse, vorbim de rude, prieteni și colegi. Foarte puțini se mai întorc în țară, majoritatea revenind în sporadice vizite turistice. Totuși, evreii români din Israel au o activitate culturală efervescentă. Există o Asociație a Scriitorilor Evrei de Limbă Română și o viață culturală ce se desfășoară sub egida ICR Tel Aviv.

Care este povestea Templului Coral din București?

Templul Coral avea să semnifice emanciparea evreimii române în contextul consfințirii ideilor Iluminsmului francez pe meleagurile europene, având să reprezinte totodată un barometru al gradului de toleranță/intoleranță și al acceptării comunității drept parte indisolubil legată de istoria acestui loc și de crearea Statului Național Român modern.

În anii 1850 s-a creat un Comitet al Templului condus de Isaac Leib Weinberg, care urma să construiască un templu modern ale cărui slujbe să fie acompaniate de un cor, slujbele religioase constituindu-se în adevărate concerte de muzică liturgică iudaică, de aici venind denumirea de Coral.

Templul a fost devastat de naționaliștii români care protestau împotriva acordării cetățeniei române pentru evrei, care urma să facă parte din Constituția din 1866. La data de 18/30 iunie 1866, Guvernul a fost nevoit să retragă din proiectul Constituției articolul referitor la încetățenirea evreilor. Arhitectul Burelli a estimat pagubele produse lăcașului de cult la 209.369 de lei, iar la reparațiile efectuate a contribuit cu bani și domnitorul Carol I al Romaniei. După renovarea sa, Templul a fost inaugurat la 6 iulie 1867 de către rabinul reformist Antoine Levy, la ceremonie participând reprezentanți ai guvernului și diplomați străini.

Care sunt elementele unice ale Templului Coral și căror motive li se datorează? 

Elita evreilor bucureșteni și-a dorit o sinagogă la fel de grandioasă precum cele din marile capitale europene. Astfel, Templul a fost construit ca o replică la scara mult mai mică a Leopoldstaedter Tempel din Viena, Unicitatea lui rezidă tocmai în faptul că a păstrat elementele arhitecturale a legendarei sinagogi vieneze distrusă în timpul pogromului din Noaptea de cristal a anului 1938. 

Totodată, Templul Coral a devenit un loc al confluențelor culturale și confesionale, la marile noastre sărbători participând membrii tuturor cultelor. Anul trecut, fiecare dintre reprezentanții marilor culte din România a aprins o lumânare de Hanuka, iar Templul Coral a devenit un adevărat simbol al bunei conviețuiri și al unității în diversitate.

Nu toate sinagogile din România au o soartă fericită. Care este situația lor în țară și cum pot fi ele salvate?

Există cazuri fericite și unele mai puțin fericite. Prin eforturile Federației Comunității Evreilor din România, ale Guvernului Românei și municipalităților locale și cu ajutorul mai multor fundații au fost restaurate sinagogi în Oradea, Tulcea, Hârlău și Alba Iulia. Ținând cont că această minoritate este foarte redusă numeric și de vârstă înaintată, fără concursul administrațiilor centrale și locale și ale organizațiilor europene și internaționale nu este posibilă salvgardarea acestui inestimabil patrimoniu pentru generațiile viitoare. Sigur, este un patrimoniu care a izvorât din istoria și încercările noastre, dar aparține totodata patrimoniului cultural-istoric românesc, european și universal deopotriva. Nu putem înțelege istoria evreilor fără a înțelege istoria românească și europeană și invers.

Comentarii