X

Casa Braikoff

27 Ian 2021 | scris de Merg În
  • Casa Braikoff
    Foto: Alex Iacob
  • Casa Braikoff
    Foto: Alex Iacob
  • Casa Braikoff
    Foto: Alex Iacob / reptilianul.ro
  • Casa Braikoff
    Foto: Alex Iacob / reptilianul.ro
  • Casa Braikoff
    Foto: Alex Iacob / reptilianul.ro
  • Casa Braikoff
    Foto: Alex Iacob / reptilianul.ro
  • Casa Braikoff
    Foto: Alex Iacob / reptilianul.ro
  • Casa Braikoff
    Foto: Alex Iacob / reptilianul.ro

4,60 rating / 5 voturi
Review Merg.In

Clădirea situată la intersecția dintre străzile Georges Clemenceau (fosta Corabiei) și Episcopiei a fost construită după mulți ani de negocieri cu primăria, care se temea de murdărirea zonei prin comerțul care s-ar fi desfășurat la parterul ei. Planurile din 1891 au fost semnate de arhitectul elvețian John Elisee Berthet pentru afaceristul Jean Braikoff. El și familia lui au locuit în câteva apartamente, în timp ce restul imobilului a fost a fost închiriat inclusiv Ministerului Justiției, care a stat aici câțiva ani.

După naționalizarea din timpului regimului comunist, clădirea din actuala stradă Georges Clemenceau, nr. 2, a găzduit Institutul de Modă IMOD. Această instituție a fost înființată la dorința lui Nicolae Ceaușescu, care constatase după câteva vizite în Occident, dar și în alte țări socialiste, că România nu are o casă de modă reprezentativă. Moda în România era un sistem organizat și centralizat, noțiunea de designer vestimentar nu exista, iar atelierele de creație își desfășurau activitatea în întreprinderile de confecții unde se concepeau modelele pentru prezentări la târguri și expoziții. Modelele erau create sub îndrumarea unor specialiști din cadrul unui departament ce funcționa în cadrul centralei, iar ulterior s-a creat acest institut de modă, care s-a ocupat de studii și cercetare, unde se efectuau rapoarte de tendințe.

Astăzi, clădirea este de vânzare după o lungă perioadă în care nimeni nu a mai locuit-o. La primul etaj se află un dormitor foarte spațios, cândva un birou ocupat în anii ’70 de Întreprinderea Electronum, care are plafonul pictat. Încadrată de un rând de casetoane din stuc bogat ornamentate și având fiecare în centru câte o rozeta, scena pictată reprezintă un cer pe care zboară zglobiu trei grupuri de îngeri, multe păsări și fluturi. Pictura, retușată foarte mult după 1957, este probabil realizată în ultimul deceniu al secolului al XIX-lea, de un artist influențat de decorația murală franceză și care cunoștea bine legile perspectivei plafonante. 

 

Surse: arhivadearhitectură.ro, reptilianul.ro, povesti-cu-plimbari.blogspot.com

 

 

Comentarii