X

Vila Bosianu

25 Iun 2021 | scris de Merg În
  • Vila Bosianu
    Foto: Alex Iacob / Vila Bosianu din parcul științific al Institutului Astronomic al Academiei Române
  • Vila Bosianu
    Foto: Alex Iacob / Vila Bosianu din parcul științific al Institutului Astronomic al Academiei Române
  • Vila Bosianu
    Foto: Alex Iacob / Vila Bosianu
  • Vila Bosianu
    Foto: Alex Iacob / Vila Bosianu
  • Vila Bosianu
    Foto: Alex Iacob / Vila Bosianu
  • Vila Bosianu
    Foto: Alex Iacob / Vila Bosianu
  • Vila Bosianu
    Foto: Alex Iacob / Treaptă pentru caleașcă
  • Vila Bosianu
    Foto: Alex Iacob / Vila Bosianu
  • Vila Bosianu
    Foto: Alex Iacob / Vila Bosianu
  • Vila Bosianu
    Foto: Alex Iacob / Tricolor
  • Vila Bosianu
    Foto: Alex Iacob / Constantin Bosianu
  • Vila Bosianu
    Foto: Alex Iacob / Vila Bosianu
  • Vila Bosianu
    Foto: Alex Iacob / Comunitatea științifică
  • Vila Bosianu
    Foto: Alex Iacob / Fereastră cu obloane
  • Vila Bosianu
    Foto: Alex Iacob / Biblioteca specializată a Institutului Astronomic al Academei Române
  • Vila Bosianu
    Foto: Alex Iacob / Biblioteca specializată a Institutului Astronomic al Academei Române
  • Vila Bosianu
    Foto: Alex Iacob / Biblioteca specializată a Institutului Astronomic al Academei Române
  • Vila Bosianu
    Foto: Alex Iacob / Biblioteca specializată a Institutului Astronomic al Academei Române
  • Vila Bosianu
    Foto: Alex Iacob / Biblioteca specializată a Institutului Astronomic al Academei Române
  • Vila Bosianu
    Foto: Alex Iacob / Biblioteca specializată a Institutului Astronomic al Academei Române
  • Vila Bosianu
    Foto: Alex Iacob / Biblioteca specializată a Institutului Astronomic al Academei Române
  • Vila Bosianu
    Foto: Alex Iacob / Biblioteca specializată a Institutului Astronomic al Academei Române
  • Vila Bosianu
    Foto: Alex Iacob / Obloanele Vilei Bosianu

5,00 rating / 3 voturi
Review Merg.In

Pe la jumătatea secolului XIX, renumitul jurist român Constantin Bosianu, proaspăt reîntors de la Paris cu un doctorat în Drept, a cumpărat trei hectare de pământ la marginea Bucureștiului, pe dealul Filaret, pentru a-și construi casa și pentru a-și amenaja domeniul, un loc care avea să joace un rol crucial în istoria formării statului Român.

Astfel, între anii 1853 și 1856, vila sa a fost construită sub supravegherea arhitectului austriac Luigi Lipizer - autor al Casei Universitarilor - și a fost finalizată la timp pentru marele rol pe care avea să-l joace. Marea dorință a lui Bosianu era aceea de a ajuta la dezvoltarea țării. El era un adept convins al ideii de unire dintre Țara Românească și Moldova, și, dată fiind buna sa prietenie cu Alexandru Ioan Cuza, Bosianu l-a primit pe acesta din urmă în vila sa ascunsă de viile domeniului cu doar câteva zile înainte de semnarea actului de Unire a Principatelor Române. Se pare că, pentru siguranța lui Cuza, au fost montate obloane solide din lemn la toate ferestrele casei, astfel încât niciunul dintre spionii imperiali aflați pe urmele sale să nu îl poată asasina, împiedicând proiectul unionist. Mai mult de atât, zilele de dinainte de 24 ianuarie 1859 au fost și singurele în care turnul de influență romantică a casei lui Bosianu a fost ocupat de arnăuți înarmați cu flinte, responsabilii pentru protecția celui ce avea să devină viitorul domnitor al Principatelor Unite Române.

După realizarea Unirii, Constantin Bosianu a ocupat pe rând mai multe funcții în stat. A fost membru al Înaltei Curți de Justiție, vicepreședinte al Consiliului de Stat și președinte al Senatului, primar al Capitalei pentru o scurtă perioadă, ministru de Interne și președintele Consiliului de miniștri, adică prim-ministru. De menționat, de asemenea, că a fost printre cei care au contribuit la înființarea Facultății de Drept din București, fiind și primul decan al acesteia.

Constantin Bosianu a murit în anul 1882, dar istoria vilei sale a continuat. În prezent, aici se află biblioteca specializată a Institutului Astronomic al Academei Române din Strada Cuțitul de Argint nr. 5, care poate fi vizitată, împreună cu muzeul din cadrul institutului, în baza unei programări la adresa de mail sorin.marin@astro.ro.

 

Povestea locului a fost spusă de istoricul Sorin Marin, documentarist în cadrul Institutului Astronomic al Academiei Române.

 

Surse: astro.ro, pressone.ro

 

Comentarii