X

Institutul Astronomic al Academiei Române

25 Iun 2021 | scris de Merg În
  • Institutul Astronomic al Academiei Române
    Foto: Alex Iacob / Institutul Astronomic al Academiei Române
  • Institutul Astronomic al Academiei Române
    Foto: Alex Iacob / Institutul Astronomic al Academiei Române
  • Institutul Astronomic al Academiei Române
    Foto: Alex Iacob / Institutul Astronomic al Academiei Române
  • Institutul Astronomic al Academiei Române
    Foto: Alex Iacob / Institutul Astronomic al Academiei Române
  • Institutul Astronomic al Academiei Române
    Foto: Alex Iacob / Astrograful Prin-Mertz din Cupola Ecuatorială
  • Institutul Astronomic al Academiei Române
    Foto: Alex Iacob / Astrograful Prin-Mertz din Cupola Ecuatorială
  • Institutul Astronomic al Academiei Române
    Foto: Alex Iacob / Sala Meridian (exterior)
  • Institutul Astronomic al Academiei Române
    Foto: Alex Iacob / Detaliu într-unul dintre planurile arhitecturale ale Observatorului din Bucureşti, Adolphe Engels, 1908,
  • Institutul Astronomic al Academiei Române
    Foto: Alex Iacob / Marele Cerc Meridian, Luneta Gautier-Prin (1926)
  • Institutul Astronomic al Academiei Române
    Foto: Alex Iacob / Marele Cerc Meridian, Luneta Gautier-Prin (1926)
  • Institutul Astronomic al Academiei Române
    Foto: Alex Iacob / Marele Cerc Meridian, Luneta Gautier-Prin (1926)
  • Institutul Astronomic al Academiei Române
    Foto: Alex Iacob / Marele Cerc Meridian, Luneta Gautier-Prin (1926)
  • Institutul Astronomic al Academiei Române
    Foto: Alex Iacob / Marele Cerc Meridian, Luneta Gautier-Prin (1926)
  • Institutul Astronomic al Academiei Române
    Foto: Alex Iacob / Sala Meridian
  • Institutul Astronomic al Academiei Române
    Foto: Alex Iacob / Sala Meridian
  • Institutul Astronomic al Academiei Române
    Foto: Alex Iacob / Sala Meridian
  • Institutul Astronomic al Academiei Române
    Foto: Alex Iacob / Sala Meridian
  • Institutul Astronomic al Academiei Române
    Foto: Alex Iacob / Vechile maşini de calculat mecanice, un computer electronic şi o maşină de scris, folosite de-a lungul anilor la Observatorul din Bucureşti
  • Institutul Astronomic al Academiei Române
    Foto: Alex Iacob / Mașină mecanică de calculat
  • Institutul Astronomic al Academiei Române
    Foto: Alex Iacob / Computer electronic
  • Institutul Astronomic al Academiei Române
    Foto: Alex Iacob / Mașină mecanică de calculat
  • Institutul Astronomic al Academiei Române
    Foto: Alex Iacob / Machetă
  • Institutul Astronomic al Academiei Române
    Foto: Alex Iacob / Institutul Astronomic al Academiei Române

5,00 rating / 3 voturi
Review Merg.In

Pe dealul Filaret din București se află unul dintre cele mai importante parcuri științifice la nivel mondial. Este vorba de Institutul Astronomic al Academiei Române, descoperit până acum doar de pasionații de astronomie sau de trecătorii mai atenți ai Parcului Carol, și care ascunde unele dintre cele mai importante piese din tezaurul național al României.

Observatorul din București a fost fondat în anul 1908 sub numele de Institutul Meteorologic şi Astronomic, în urma decretului semnat de Spiru Haret, ministru al Cultelor și Instrucțiunei la acea dată. Astfel, pe fostul domeniu al juristului Constantin Bosianu s-a construit clădirea principală a Observatorului, în stil ingineresc, după proiectul arhitectului belgian Adolphe Engels. Aceasta cuprindea o cupolă ecuatorială și o sală Meridian, care au fost dotate treptat cu instrumente și echipamente științifice de înaltă precizie.

Spre exemplu, în Cupola Ecuatorială a Observatorului, o cupolă mobilă cu diametrul de 11,5 m, se află cea mai mare lunetă din România, astrograful Prin-Mertz, cu o lungime de 6 m. Datorită dimensiunilor sale impresionante, acest instrument este deservit de o platformă mobilă cu rol de ascensor, care permite astronomilor să-l utilizeze. Luneta şi elementele tehnice ale cupolei au fost produse în Franţa fiind instalate de companiile româneşti de construcţii care au lucrat la realizarea clădirii Observatorului. Instrumentul a fost folosit intens până în 1990, cu el efectuându-se unele dintre primele observații ale lui Pluto (1931-1932), descoperit în America în anul 1930. Fotografiile istorice au fost de un real ajutor în depistarea poziției exacte a planetei pentru întâlnirea din 2015 cu sonda spațială New Horizons, care avea misiunea de a o fotografia pentru prima oară în detaliu. Astăzi, luneta este clasată în patrimoniul cultural național mobil, în categoria Tezaur, alături de o altă piesă deosebit de importantă expusă în Sala Meridian. Este vorba de Cercul Meridian Gautier-Prin, proiectat în România și comandat în 1910 în Franța pentru a fi realizat. Instalat în 1924, el a fost utilizat pentru îmbunătățirea cadrului de referință stelar, iar rezultatele au fost publicate în seria Bucharest Catalogue of Faint Stars cu studii privind acuratețea cataloagelor și erorile instrumentale. Datorită calităţilor lor optice remarcabile, precum şi a grijii cu care au fost instalate de către Gheorghe Demetrescu, aceste instrumente au fost multă vreme cotate printre cele mai performante de acest tip. Numai poluarea luminoasă din ce în ce mai mare a oraşului şi competiţia cu misiunile spaţiale le-au facut sa iasă din circuitul internaţional.

De la lucrările remarcabile realizate de cercetători și profesori universitari precum Nicolae Coculescu, Gheorghe Demetrescu, Gheorghe Petrescu, Constantin Drâmbă și Călin Popovici, ajungem astăzi la un centru astronomic recunoscut mondial, în care principalele domenii de cercetare științifică sunt fizica și evoluția stelelor, fizica Soarelui, dinamica corpurilor cerești din sistemul solar, mecanica cerească, cosmologia, istoria astronomiei și educația non-formală cu echipe dinamice de oameni de ştiinţă, prezente în domeniile de lucru şi proiectele ce nu țin cont de distanțe și hotare.

 

Institutul Astronomic al Academiei Române din Strada Cuțitul de Argint nr. 5 poate fi vizitat cu programare la adresa de mail sorin.marin@astro.ro.

Povestea locului a fost spusă de istoricul Sorin Marin, documentarist în cadrul Institutului Astronomic al Academiei Române.

 

Surse: astro.ro

 

 

Comentarii