„Pasajul Englez” din clădirea fostei case Resch, construită de bijutierul Joseph Resch în 1855, adăpostea unul dintre cele mai luxoase bordeluri din București, vizitat de scriitori, politicieni și chiar de rege.
Casa Resch a fost cumpărată în 1885 de marele om de afaceri Grigore Eliade, zis Cârciumărescu - Englişmanul, cunoscut pentru admirația față de modul de viață britanic. El a trasformat locul într-un hotel cu parter și trei etaje, pe care l-a numit „English Hotel”. Lucruri precum mobila sau hainele erau aduse din Londra, iar servitorii erau instruiți să vorbească limba engleză. Tot atunci a fost realizat și pasajul de lângă hotel, care leagă Calea Victoriei de strada Academiei. Pasajul era înalt, ridicat după tipicul pasajelor din capitalele Europei apusene, dar foarte îngust. Pentru a lumina interiorul, acoperișul a fost creat din sticlă pe o structură metalică. Cele mai multe camere erau situate în lungul pasajului, iar pe ambele părți ale lui se afla un balcon realizat dintr-un schelet metalic închis cu un geamlâc. De la numele hotelului, pasajul a căpătat numele de „Pasajul English”, devenind mai apoi „Pasajul Englez”.
Clădirea și-a păstrat funcția de hotel doar pentru câțiva ani deoarecele camerele erau prea mici pentru a putea rezista concurenței altor hoteluri mai mari care apăruseră în zonă. Astfel că cea mai bună soluție a fost transformarea lui într-un bordel de mare lux. Geamurile balcoanelor de la etaj erau numai bune pentru ca femeile să-şi atragă clienții care treceau prin pasaj. Pe lângă asta, pasajul în sine permitea accesul în mod discret pentru mulţi dintre clienții care nu voiau să nu fie zăriţi de pe Calea Victoriei intrând într-un asemenea loc de moravuri ușoare. De-a lungul timpului, dintre clienții de vază au făcut parte regele Carol al II-lea, scriitorul Alexandru Paleologu și multe alte figuri din peisajul politic și din scena culturală românească.
Bordelul a funcționat pînă în 1947, când autoritățile comuniste au interzis prostituția. Clădirea a fost apoi transformată în locuințe, folosință pe care o are și în zilele noastre. Cândva, la parter se aflau mai multe magazine și ateliere, chiar și un mic bar. Clădire a fost încadrată în clasa I de risc seismic încă din anul 1995, iar în urma incidentului de la Colectiv din 2015, toate acestea s-au închis definitiv.
Astăzi, deși întreaga clădire este clasificată drept monument istoric, doar fațada din Calea Victoriei a primit haine noi. Interiorul pasajului necesită o restaurare serioasă pentru a păstra memoria vechiului hotel, în care balcoanele pasajului încă mai reflectă frumuseţea dantelei metalice, în ciuda multor intervenții ale locatarilor.
Surse: stelian-tanase.ro
