Palatul de Justiție din București a fost construit între anii 1890-1895 după planurile arhitecților Albert Ballu și Ion Mincu, care a condus și lucrările de construcție și a desenat și schițele decorațiunilor interioare, respectiv plafoane, pardoseli, balustrade, scări și mobilier.
Piatra de temelie a clădirii Palatului de Justiție a fost pusă pe 7 octombrie 1890 de regele Carol I al României, care a semnat actul de fundație pe pergament, l-a pecetluit cu pecetea regală, după care l-a așezat în fundație și a pus prima cărămidă.
Arhitectul Albert Ballu (1849-1939), diplomat al Şcolii de Arte Frumoase din Paris şi restaurator de monumente istorice, este autorul mai multor lucrări valoroase din Franţa, Belgia, Algeria și Corsica. El a întocmit planurile pentru Palatul de Justiţie din Charleroi, Belgia, în stilul neorenașterii franceze, asemănător celui proiectat în București.
Între timp, Mincu s-a ocupat în special de finisaje şi de proiectarea interioarelor precum plafoane, pardoseli, balustrade, scări şi mobilier, inclusiv impunătoarea „Sală a paşilor pierduţi”, numită şi „Sala orologiului”. La capetele acesteia sunt dispuse două scări de onoare monumentale placate cu marmură.
Faţada edificiului este bogat împodobită cu pilaştri şi alte elemente specifice stilului acestui palat. Sub bolţile construcţiei, deasupra intrării principale, sunt amplasate mai multe statui alegorice semnate de G. Vasilescu şi frații Carol şi Frederic Storck, care semnifică Atenţia, Vigoarea, Legea, Justiţia, Elocinţa, Adevărul, Forța și Prudența.
Din toamna anului 2006, după finalizarea lucrărilor de consolidare și restaurare, Palatul de Justiție a găzduit mai multe instituții: Curtea de Apel București, Judecătoria sectorului 5 București, Asociația Magistraților din România, Uniunea Națională a Barourilor din România și Baroul București.
Sursă: legales.ro
