X

Andreea Stroe: „Bounty Fair este mai mult decât un târg, este un eveniment de design”

16 Dec 2017 | scris de Raluca Dobra | București
  • Andreea Stroe: „Bounty Fair este mai mult decât un târg, este un eveniment de design”
    Sursa: arhiva personală a Andreei Stroe

5,00 rating / 1 voturi
Review Merg.In

Bounty Fair are loc de zece ori pe an, în fiecare lună, mai puțin în august și ianuarie. Există ediții de interior unde vin cincizeci de branduri și sunt ediții de exterior unde sunt zece-cincisprezece branduri în plus. Creatorii-expozanți vin din toată țara, nu numai din București, iar fiecare ediție aduce branduri noi, chiar cinci-șase. Edițiile de sărbători – Crăciun, Mărțișor sau Paște – sunt tot ediții generale dedicate cumpărăturilor, de unde, pe lângă cadouri, oricine poate găsi pentru el însuși haine, bijuterii sau alte obiecte lucrate manual.

Andreea Stroe este omul care a inițiat târgul Bounty Fair. Optimistă, creativă, dedicată – Andreea este, vizibil, toate acestea. Bucureșteancă autentică și fostă creatoare de obiecte handmade (crea medalioane cu piese de ceas îmbrăcate în rășină), Andreea a dorit să dezvolte comunitatea designerilor, artizanilor și creatorilor români și să promoveze brandurile locale și naționale. Zis și făcut. A renunțat la confecționarea obiectelor handmade în favoarea organizării de târguri pentru alți creatori. La douăzeci și patru de ani, Andreea Stroe, absolventă a Facultății de Sociologie (specializare în marketing și publicitate), organiza primul ei târg și deținea primul ei job în vânzări – vânzări online pentru H2O.

 

Care a fost prima ta experiență de organizarea a unui târg?

În 2014 a fost primul târg pe care l-am organizat în parteneriat cu un asociat. Era un alt proiect, nu era Bounty Fair. Atunci am învățat ce trebuie făcut, cum trebuie făcut din documentarea proprie și, efectiv, să pun în aplicare cunoștințele dobândite în facultate și la jobul precedent.

Cum s-a numit târgul?

City Forest. Au fost trei ediții una după alta, tot la Casa Universitarilor, iar după a treia ediție am încetat colaborarea. Mi-am vândut partea și l-am lăsat pe el să continue dacă vrea. A mai făcut două ediții fără mine, cu același nume. În clipa în care am renunțat la proiectul acesta în asociere am început Bounty Fair, cu susținerea soțului meu, care m-a sprijinit și care mă ajută pe partea de logistică, idei, să zicem, planul mare, conceptul. Eu mă ocup de Bounty Fair la tot ce înseamnă punerea în practică a ideilor. Colega mea Camelia, cu care lucrez de un an de zile, este la fel de implicată ca și mine în tot ceea ce facem.

Cum ai reușit să desfășori târgul la Casa Universitarilor? E un spațiu plasat excelent.

A fost unul dintre locurile la care am fost la un târg atunci când mă duceam ca expozant și mi-a plăcut sentimentul locului, faptul că fiecare cameră are o personalitate a ei. Sunt diferite camerele și împreună formează o poveste. Chiar am simțit că se potrivește cu ceea ce caut eu să redau, o poveste unitară, dar formată din mai multe povești mici.

Putem spune că Bounty Fair o să se desfășoare la Casa Universitarilor încă cinci ani de acum încolo? Vizitatorii se pot aștepta la asta?

De trei ani am ținut târgul aici, nu am făcut niciun eveniment în altă parte, numai că vizitatorii nu se pot aștepta să rămână în același loc la nesfârșit pentru că, la un moment dat, ne-ar plăcea un spațiu mai mare, să ne extindem. În 2018 Bounty Fair se va desfășura cu siguranță la Casa Universitarilor.

 

Bounty Fair are, lunar, peste o mie de vizitatori

 

Ești mulțumită de numărul de vizitatori de la fiecare târg?

Încă lucrăm la numărul de vizitatori. Ne situăm undeva la o mie, o mie două sute, o mie trei sute de vizitatori pentru fiecare ediție la interior. Cele pe care le facem în curtea Casei Universitarilor sunt complet diferite, au altă poveste în spate. Ne dorim să creștem acest număr. Da, suntem mulțumiți și expozanții sunt mulțumiți, dar noi avem aspirații un pic mai mari și lucrăm să ne dezvoltăm.

Conceptul Bounty  Fair este axat pe promovarea creatorilor români. Ce impact are evenimentul în sine asupra bucureștenilor, în principiu? Crezi că bucureștenii s-au deschis mai mult către achiziționarea de produse făcute de producători români?

În trei ani de zile de când facem acest eveniment se simte clar o evoluție. Vin din ce în ce mai mulți vizitatori. Targetul sunt femeile. Doar că am observat de-a lungul timpului că targetul de vârstă s-a lărgit. Adică vin și fete tinere care sunt la facultate, vin și doamne trecute de cincizeci de ani din dorința de a cumpăra produse pentru ele în primul rând. Chiar dacă noi facem edițiile astea de sărbători în ideea să găsești un cadou, chiar și acolo acestea vin să își cumpere produse pentru ele și apoi să cumpere pentru ceilalți. Da, cred că și noi am produs o educare în privința produselor în București. Constant, zi de zi și lună de lună am transmis pe pagina noastră de Facebook ce înseamnă să porți produse sau să folosești produse făcute de români versus a cumpăra din mall produse care sunt create pe bandă rulantă. Am vrut să arătăm calitate, imaginația oamenilor care le fac. Posibilitatea de a personaliza – îți vine ție o idee că vrei nu știu ce model, că e tricou sau e o rochie, aici găsești designeri care te pot ajuta să îți transformi acea idee în realitate, să nu trebuiască să colinzi după ea prin magazine.

Da, simt că s-a schimbat conștiința colectivă a oamenilor cu privință la produsele de design românesc și ne-am schimbat și noi comunicatele – dacă am plecat pe un târg de handmade, acum suntem un târg de design. Asta se datorează și faptului că am ridicat calitatea produselor și găsești produse lucrate foarte, foarte mult. Adică intervenția artistului e foarte mare, de la croit, la pictat, chiar la modelat materialele. În plus, handmade-ul în România încă este văzut ca ceva ce e micuț și simpluț – nu este atât de mult apreciat încă, dar este mai mult apreciată ideea de design de produs și de designer român. Drept urmare, am făcut și noi schimbarea atât de expozanți, cât și de concept.

Bărbații au din ce să aleagă?

Au. Chiar acum, la ediția de Crăciun, pregătim o prezentare în care poți vedea ce poți lua pentru el, fie că vin bărbații să facă cumpărăturile, fie că vin femeile din viața lor. Am pregătit foarte multe. Am pregătit curele și genți din piele, tricouri sau bluze, papioane, butoni pentru seara de revelion, niște pălării steam punk, cosmetice pentru bărbați, anumite decorațiuni mai bărbătești. Am pregătit mai multe. La fiecare ediție găsești produse pentru bărbați, mai ales la capitoulul tricouri cu design unic. Ne-am străduit să fie ușor să îi cumperi și lui ceva.

Cu ce procent din expozanții pe care i-ați avut la început ați continuat colaborarea până în prezent?

Cred că au râmas vreo 20%. Avem o bază de date de șase sute de colaborări, șase sute de branduri din România, nu doar din București cu care am colaborat. Cred că 20% e mult. Mai degrabă 5 %. Noi facem preselecția la fiecare ediție și din cei care se înscriu, noi alegem.

În procesul de selecție există și criteriul de diversitate? Să fie disponibile la târg produse din categorii cât mai diverse?

Da. Diversitatea este la nivel de târg, nu la nivel de brand. Selectăm branduri care au, să zicem, doar haine. Nu prea alegem branduri care vin și cu haine și cu pantofi și cu bijuterii, pălării. Diversitatea la un singur stand e un pic obositoare. Preferăm un brand care se focalizează pe o categorie de produse, decât un brand mai general, dar noi facem diversificarea în cadru târgului. Într-o ediție avem branduri cu haine, un brand cu încălțăminte, patru branduri cu genți, bijuterii cam zece, produse pentru copii două, noi diversificăm târgul și ne facem categoriile. Avem cam douăsprezece categorii generale de produse.

 

Bounty Fair e prietenos cu cei mici și cu animalele de companie   

 

Oamenii văd o problemă în a plăti o taxă de intrare?

La început, da. Am avut aceste mici comentarii din partea oamenilor – de ce trebuie să achite o taxă ca să intre la un târg ca să cumpere? Noi am încercat de-a lungul timpului să le arătăm că Bounty Fair este mai mult decât un târg, este un eveniment, că oamenii pe care îi aducem aici sunt și oameni cu care poți discuta și care pot să îți ofere informații. Primul și primul motiv pentru care am pus această taxă de intrare, având în vedere că evenimentul a început cu ediții afară în curte, a fost să creăm o zonă sigură, închisă. Mai ales că vin foarte mulți copii, noi trebuia să avem toate căile de acces delimitate, să ne asigurăm atât că cei mici nu pot ieși singuri, fără un adult, dar și să ne asigurăm că nu intră niște persoane un pic mai suspecte – trăim în București și știm că există persoane care îți pot strica un pic vibe-ul. Asta înseamnă deopotrivă și că vin oameni, vizitatori, care chiar sunt interesați de ce facem noi și de produse, nu vin doar la plimbare; spațiul aici totuși ne limitează, nu pot veni aici toți cei care ar dori să se plimbe, să se joace și să se dea în hamace, pentru că nu acesta este scopul. Scopul este să creăm o comunitate interesată de aceste produse. Iar această intrare, care este destul de micuță – la început a fost cinci lei, apoi a devenit opt lei –, are acest scop de a tria oarecum oamenii care vin. Taxa înseamnă siguranță și utilitate. În acest moment toate evenimentele private mari au o taxă de intrare.

La edițiile afară ați avut probleme din cauza vremii?

Vremea este frica numărul unu al expozanților. Toată lumea ne sună și ne întreabă cum o să fie vremea în weekend...cu două săptămâni înainte. E absolut imposibil să știm (râde). Noi ne pregătim oricum în așa fel încât totul să fie bine. Toate standurile sunt acoperite, noi le dăm corturi, există și o zonă de terasă acoperită prin construcție. Avem grijă ca soarele să nu îți bată direct în cap și dacă plouă să nu îți plouă direct pe produse. Mai mult de atât nu putem face. Am avut noroc ca în trei veri la rând să avem vreme foarte bună, mai puțin în 2017, în care la aproape toate târgurile a plouat, dar cam în toate weekendurile a fost vremea așa. A fost o isterie generală. Cum venea weekendul se strica vremea. Am putut să ne desfășurăm târgurile – chiar dacă a plouat un pic, s-a oprit și oamenii au venit în continuare. Am avut un singur incident la târgul din iunie în care a fost o vijelie și o furtună care a început la ora cinci – începuse să plouă de la ora trei, dar la cinci simțeai că te ia pe sus. Atunci a trebuit să strângem târgul. A fost pentru prima dată în istoria noastră când am închis un târg mai devreme – la cinci în loc de ora opt. A doua zi, s-a întâmplat la fel. Asta a fost efectiv singura experiență, și așa pe ambele zile, care ne-a dat peste cap. Cu toate acestea a fost un târg foarte reușit și oamenii care au venit în intervalul în care vremea a fost bună au fost mulțumiți.

Cum este atmosfera la târg? Pare degajată. Ai vreo poveste cu o întâmplare haioasă din timpul vreunui târg?

Da. Este foarte degajată. Mai vin și vizitatori cu câini foarte prietenoși și noi le permitem accesul atâta timp cât au grijă de ei. Copiii mai interacționează cu animăluțele, se joacă, iar cei mari se bucură să petreacă timp în eveniment, printre sute de creații atrăgătoare.

Având în vedere că încurajează familiile tinere cu copii, sunt foarte multe episoade în care copiii fac câte o trăznaie. De exemplu, la o ediție la care a plouat foarte mult, copiii erau foarte încântați. Vedeai adesea copii care se bălăceau într-o baltă și săreau acolo și toată lumea stătea speriată pe margine să se adăpostească de ploaie și copilul nu avea nicio treabă. Copiii amuză foarte mult la toate evenimentele, mai ales la edițiile afară când zburdă peste tot și se mai urcă într-un copac sau se mai bat cu niște perne.

 

Bounty Fair creează colaborări, dar și prietenii

 

Bounty Fair a fost rampa de lansare a vreunui expozant, creator?

La Bounty Fair acceptăm branduri noi, acceptăm branduri care nu au fost niciodată la un târg, dacă le vedem potențialul și simțim că se potrivesc cu târgul. Adesea, odată cu participarea la un târg mai mare, nu ceva la care vin cincizeci de oameni, când simt că atât de mulți oameni îi apreciază, că își vând produsele și primesc comenzi, pentru ei se dezvoltă cu adevărat această dorință de a deveni un creator pe termen lung. E prima dată sentimentul pe care îl au și aprecierile de aici. Apoi am mai avut povești în care au fost remarcați de anumiți oameni care le-au dat comenzi foarte mari, de sute de piese sau i-au văzut la TV, când veneau echipele de filmare la Bounty Fair, și le-au plăcut produsele, i-au căutat pe internet și așa au început niște parteneriate pe termen lung care le-au adus și profituri care s-au simțit. De asemenea, participarea la un târg este folositoare pentru că ajung să cunoască alță designeri, fie din nișa lor de produse, fie în alte nișe cu care au început diverse colaborări. De exemplu, cineva care făcea săpunuri, a cunoscut pe cineva care făcea obiecte din ceramică și împreună au dezvoltat un pachet de săpuniere din ceramică personalizate cu săpunul respectiv. Se împrietenesc și se completează. Adesea se întâmplă să se împrietenească un vizitator cu creatorul unui brand pe care îl admira și să auzim că a devenit vizitator fidel sau că îl contactează pe Facebook. Simt că se împrietenesc oamenii. Asta îți dă un sentiment de împlinire când vezi că îi ajuți pe plan profesional, dar și pe plan personal, creându-și prieteni.

Tu cumperi produse de la Bounty Fair?

Cu siguranță, cu siguranță (râde). Nu pot niciodată să cumpăr sâmbăta pentru că atunci sunt tot timpul agitată să văd ca este totul bine, dar duminica tot timpul îmi bifez wishlist-ul pe care mi-l fac înainte. Mai cumpăr sâmbăta haine și le port duminica la târg. Nu ai cum să vii la târg și să nu îți cumperi măcar o pereche de cercei. Nu te lasă inima să pleci fără ceva.

Dacă ar fi să rezumi în două cuvinte ce reprezintă Bounty Fair pentru tine, care ar fi acelea?

Unul ar fi oportunitate, atât pe plan personal, cât și pe plan profesional. Iar celălalt ar fi unicitate. Mergem foarte mult pe ideea de a accepta produse pe care atunci când le vezi, poate la gâtul unei prietene, să zici „Ia uite, ți-ai luat de la brandul ăla”. Unicitatea și un stil unic al creatorului pe care îl recunoști.

 

Comentarii