Centrul de resurse pentru participare publică – sau pe scurt, CeRe – sunt acei „eroi” locali care veghează asupra îmbunătățirii calității vieții din București, pas cu pas. Schimbarea nu vine peste noapte, dar vine cu fiecare persoană care se implică pentru cartierul în care locuiește, cu fiecare petiție scrisă, cu fiecare grup de inițiativă întemeiat. Cu cât impactul cetățenilor crește, cu atât și lumea din jurul nostru devine un loc mai bun.
Care este misiunea CeRe?
Misiunea CeRe este de a acționa pentru ca deciziile publice să țină cont de opiniile și dorințele actorilor sociali. Mai simplu spus, ne dorim ca factorii de decizie, fie că vorbim despre primar, parlamentar sau directorul de școală, să nu ia decizii de unii siguri, ci cu consultarea celor afectați de deciziile respective. Pentru asta, lucrăm cu foarte multe grupuri de cetățeni sau cu organizații neguvernamentale, pe care le sprijinim în eforturile lor de a își face vocea auzită în comunicarea cu instituțiile statului.
Proteste sau petiții? Ce tip de acțiune are mai mult succes la noi?
Depinde foarte mult de context. Probabil folosite împreună, și petiția și protestul. Oricum, înainte de a ajunge la protest, orice grup sau organizație începe cu o formă de comunicare constructivă. Aceasta poate să fie petiția în care spunem ce dorim și de ce. Din păcate, în cele mai dese situații petiția este foarte ușor ignorată de autorități, mai ales în acele cazuri în care autoritatea nu are obișnuința comunicării cu oamenii. Mai merită spus că între petiție și protest, mai sunt foarte multe instrumente de implicare: audiența, participarea la ședințele publice ale autorității în cauză, implicarea presei, și multe altele. O campanie reușită are o strategie care combină aceste instrumente de comunicare, întotdeauna ținând cont de contextual intern și extern.
Un grup de inițiativă la care v-a impresionat ceva.
Fiecare grup impresionează cu/prin ceva. E foarte greu să aleg un simplu exemplu, dar iată câteva: Grupul de Inițiativă Lacul Tei impresionează printr-o listă lungă de lucruri, de la diversitate mare a membrilor, până la capacitatea de a coagula comunitatea; la fel și Asociația Prelungirea Ghencea, impresionează prin tenacitatea și încăpățânarea de a se lupta cu o problemă majoră de infrastructură; Clubul Mamelor din Ferentari impresionează prin puterea de a lucra cu o comunitate adânc afectată de probleme sociale. Nu e nici pe departe o listă completă – fiecare grup cu care lucrăm sau cu care intrăm în contact impresionează într-un fel sau altul.
Ce cauze ar avea nevoie de mai multă implicare din partea societății civile?
Fără îndoială, cauzele din domeniul social: condiții de locuire, condiții de muncă, sănătate, nivel de trai etc. Din păcate, pentru cei care au probleme de subzistență, implicarea în deciziile publice nu este la îndemână. E mai greu să te mobilizezi să scrii petiții și să mergi la primărie dacă frământarea ta principală este legată de ce pui copiilor în pachetul de prânz, sau cum faci să repari acoperișul.
Cum arată Bucureștiul în zonele unde comunitatea se implică activ?
Implicarea are potențialul de a schimba fața unui cartier sau chiar oraș. Încă e greu să dăm exemple care să arate schimbări majore. Totuși, schimbările încep să devină vizibile: Parcul Circului este încă întreg, pentru că au fost acolo oameni care să îl apere ori decâte ori a fost amenințat, tot aici sunt noi coșuri de gunoi, în zona Callatis - Prelungirea Ghencea un parc a fost reamenajat pentru că a existat acolo un grup de oameni. Sunt multe exemple de acest fel. Mai este însă nevoie de timp și activism până să putem spune că Bucureștiul este mai curat, mai verde, mai prietenos. Pe lângă grupurile cu care noi lucrăm și care fac tot ce pot pentru ca autoritățile să fie mai responsabile și să își facă treaba mai bine, se mai vede și implicarea unora care fac ei înșiși lucruri: de la amenajarea unei grădini urbane, până la organizarea zilelor cartierului.
E turismul influențat de implicarea oamenilor?
Pe măsură ce impactul cetățenilor crește, cu siguranță și turiștii se vor putea bucura de un oraș mai frumos, mai prietenos și mai ușor de explorat.
Ce e de făcut pentru ca Bucureștiul să devină un oraș mai prietenos?
Bucureștiul este un oraș mare, cu probleme pe măsură. Probabil cele mai evidente sunt problemele legate de trafic (inclusiv transportul în comun sau transportul alternativ), infrastructură, poluare, lipsa de spațiu verde. Mai avem și problema lipsei totale de pregătire pentru un cutremur, la care ne gândim din ce în ce mai des. Mai sunt și probleme, la fel de grave, dar mai puțin vizibile: Bucureștiul este un oraș sălbatic pentru personane cu dizabilități, avem probleme majore de locuire și pungi de sărăcie greu de imaginat pentru o capitală europeană. E greu de crezut, dar în București trăiesc oameni în locuințe care nu sunt conectate la curent electric, fără apă curentă, fară canalizare. Sunt în București mii de oameni care locuiesc în stradă.
Oricâte spectacole am avea, oricâte ronduri de flori sau gazon pe stațiile RATB, fără rezolvarea acestor probleme nu se poate vorbi despre un oraș prietenos.
Pentru rezolvarea acestor probleme este nevoie de implicarea responsabilă și serioasă a autorităților publice, care par surde și oarbe în fața problemelor enumerate mai sus. Desigur, activismul și implicarea cetățenilor pot să conducă la responsabilizarea autorităților, însă puterea societății civile, organizate sau nu, ar trebui să fie mult mai mare decât este acum ca să aibă un impact serios la acest nivel.
Un mesaj pentru cei care încă se întreabă dacă să se implice sau nu.
Implicarea poate să facă diferența. Dacă nu pentru întregul oraș, măcar pentru cartierul sau comunitatea ta.
