Din ce în ce mai mulți dintre noi devenim conștienți de efectele nocive ale producției și consumului iresponsabil. Dar până la strategii de responsabilizare socială atât din partea corporațiilor, cât și din partea administrației publice, fiecare dintre noi poate oferi câte un exemplu de bună practică. La Violoncelului Hub câțiva meșteri și artizani deja s-au strâns să ne arate că se poate.
Ce se întâmplă la Violoncelului Hub?
Violoncelului Hub este o construcție ce funcționează ca makerspace pentru o comunitate de meșteri și artizani din București ce lucrează cu materiale reciclate, reciclabile sau provenite din surse sustenabile. Spațiul găzduiește sesiuni de lucru, ateliere cu copii și adulți, dar și diverse evenimente ale companiilor și organizațiilor din București. Violoncelului Hub a fost gândit de la început ca un exemplu de bună practică pentru spații eco-prietenoase din mediul urban. Este o construcție realizată pe structură metalică extensibilă, finisată cu materiale ecologice (ex: izolație din cânepă industrială, parchet reciclabil din plută, panouri fotovoltatice pentru generarea de energie electrică șamd).
De ce este nevoie de inițiative eco?
Este nevoie să arătăm că se poate, să devenim fiecare dintre noi un exemplu de bună practică atât din punct de vedere organizațional, cât și personal. Pornim cu inițiative mici, le creștem și le replicăm și sperăm ca aceste inițiative să devină o regulă, un stil de viață la nivel de societate.
Cum este să faci design responsabil în România?
Designul responsabil poate să aibă mai multe aspecte, poate fi abordat din mai multe puncte de vedere. Designul responsabil poate fi regăsit în întreprinderi verzi sau designeri care realizează produse din materiale reciclate, artizani care lucrează cu materiale provenite din surse sustenabile, întreprinderile sociale care lucrează cu grupuri dezavantajate social sau companii care realizează produse cu o durată mare de viață, punând accent pe calitate.
Prin proiectul Wunderkraft ne adresăm de peste trei ani artizanilor care lucrează cu materiale reciclate, oferind o platformă de sprijin pentru a-și dezvolta și comercializa produsele. Anul acesta am dezvoltat WunderDesign, respectiv un curs intensiv, precum și o serie de resurse utile menite să popularizeze designul responsabil în rândul meșterilor, artizanilor și designerilor la început de drum.
Ce inițiative ați pus în practică până acum și cum au ieșit?
Am început în 2011 cu ateliere de reciclare creativă pentru adulți și copii. Atelierele au fost un mijloc foarte bun de a crește conștientizarea cu privire la colectarea separată și abordarea deșeurilor ca resurse bune de revalorificare. În 2013 am început să ne “jucăm“ cu construcții ecologice în mediul urban. Prima provocare a fost să construim un spațiu exclusiv din materiale reciclate. Așa s-a născut pavilionul nostru din paleți, loc de evenimente în special pentru vară. În 2015 pavilionul din paleți a fost transformat în Violoncelului Hub, căsuța eco-inovativă ce funcționează ca makerspace și spațiu de evenimente pe tot parcursul anului.
În cadrul Violoncelului Hub, am desfășurat anul acesta un Clubul amatorilor de eco-inovație, proiect axat pe promovarea surselor de energie regenerabilă. Am continuat în 2014 prin proiectul Wunderkraft, proiect prin care am dezvoltat o comunitate de artizani, designeri și întreprinderi sociale care realizează produse responsabile. Prin Wunderkraft am descoperit că putem aduce produsele responsabile pe piață, atât în rândul companiilor și organizațiilor, cât și pentru consumatorul de rând. În schimb, am realizat necesitatea dezvoltării unor activități suport pentru artizani și meșteri pentru a le îmbunătăți capacitatea de producție și vânzare. Așa s-a născut WunderDesign - curs de design responsabil prin care abordăm diverse aspecte, de la materiale și unelte, la ambalare, piață și marketing.
Pe lângă proiectele de mai sus, cochetăm foarte mult și cu grădinăritul în mediul urban. Am desfășurat două ediții ale proiectului Grădinarul de balcon și arta de a face compost, respectiv o serie de cursuri prin care învățăm participanții să-și crească grădini în balcoane sau în grădinile urbane, dar și să reducă risipa alimentară prin compost.
E suficient dacă doar micii întreprinzători desfășoară proiecte eco?
Nu. Este foarte necesar ca proiectele ecologice să fie desfășurate și de actorii mai mari, în special de companii. Companiile sunt atât mari producători care influențează piețe, dar sunt și la fel de mari consumatori, fie că vorbim de energie sau diverse produse pentru funcționare. Astfel, companiile pot contribui prin foarte multe metode la o societate mai sănătoasă, de la proiecte de CSR (n.r.: corporate social responsibility), la dezvoltarea unor strategii de funcționare eco-prietenoasă, la regândirea produselor pe care le pun pe piață astfel încât să respecte principiile unei economii circulare.
Totodată, este la fel de importantă susținerea și implicarea administrației publice în dezvoltarea unor astfel de proiecte. Visăm la momentul în care putem vorbi despre parteneriate reale între actorii importanți ai societății, respectiv societatea civilă - companii - administrație publică.
La noi, atât turismul responsabil cât și design-ul responsabil sunt două „industrii” care se dezvoltă tot mai mult în ultimii ani. Cum s-ar putea ajuta una pe cealaltă să se dezvolte sustenabil?
Atât turismul, cât și designul, trebuie abordate cu viziune, cu strategie pe termen lung. De exemplu, o producție și un consum iresponsabil, care generează foarte multe deșeuri nevalorificate, transformă țara și natura într-un mediu nesănătos, plin de mizerie, evitat de turiști. În același timp, un turism iresponsabil poate să aibă exact același impact, cu efecte ireversibile uneori.
Cele două industrii fac parte de fapt dintr-o economie care poate fi abordată local, național și chiar global. La nivel internațional se discută din ce în ce mai mult de economia circulară, iar România trebuie să recupereze cât mai rapid din această discuție și să treacă la fapte.
Cele două industrii (alături de altele) sunt conectate și se ajută una pe cealaltă. În turism, designul și producția responsabilă înseamnă să construiești spații de primire care funcționează eco-eficient, să vinzi produse sănătoase, crescute/realizate de localnici, să oferi venituri comunității locale prin implicarea acesteia în a oferi diverse tipuri de servicii.
Să ne imaginăm că de mâine se va face numai producție responsabilă. Cum va arăta România peste 5 ani?
Cu o producție responsabilă și un consum pe măsură am deveni o societate considerabil mai sănătoasă, atât din punct de vedere medical, dar și din punct de vedere al gestionării deșeurilor și al proiecției naturii. Producția responsabilă respectă principiile economiei circulare și gândește un produs pe un circuit închis, în care nu există componente care să fie inutile și să nu fie revalorificate sub o formă sau alta. Totodată, producția responsabilă înseamnă că ia în calcul cetățenii din toate categoriile sociale și oferă acces la produse de calitate, produse sănătoase, cu prețuri accesibile.
