Chef SOSIN este cunoscut pentru celebrele sosuri și muștaruri artizanale precum Pussy Lover, Macho Tears sau Kinky Dog. Sebastian Sosin, omul din spatele brandului, ne povestește cum a luat naștere pasiunea lui și ne dezvăluie noi informații despre lansarea noului său vin.
Cum a început povestea sosurilor?
Totul a început cât se poate de subtil și undercover că nici nu mi-am dat seama. Într-o seară, când eram la școală în Olanda, după multă mâncare bună și vin am făcut o promisiune, mai mult mie, asta-i clar, că până la 45 de ani voi avea propriul bistro. Nu știam că mă voi întoarce în România, dar prin 2011 m-am întors și în 2012 a început fenomenul „barosănelii”. Adică un grătar cu băieții, dar mai gourmet: mici cu pedigree, vită, rață, gâscă, limbă de vită, berbecuț, pâine craft, vin bun. O ocazie de evadare, resetare, reformatare care a prins foarte bine în gașca mea. Și cumva s-au aliniat planetele ca eu în 2017 să-mi iau diploma de bucătar, după aia de doctor în microelectronică. Că ceva mă trăgea acolo, la sfârâitul de tigaie încinsă.
Și ca să vezi, într-o seară, ca jamaicanii rămași fără tămâie, uitându-ne la ce scosesem de pe grătar și la sosurile de lângă, am tras concluzia că sosurile nu sunt unde trebuie. Și mi s-a lansat provocarea să fac eu niște muștar, că altfel de ce am diploma aia de bucătar. Le-am făcut, au fost pur si simplu devorate, totul bine. A fost liniște până când îmi vine ideea să le dau nume și să le fac etichete, cu câteva ore înainte de o „barosăneală în deplasare”. Și așa au apărut celebrele Pussy Lover, Macho Tears, Kinky Dog. Am făcut un film cu ele în jurul focului, am postat pe FB și a doua zi, pe lângă un cont iremediabil blocat, m-am trezit cu foarte multe comenzi. 26 Iunie 2018 a fost ziua în care s-a schimbat totul.
De abia de aici a început să apară ideea de brand. Niște prieteni mi-au explicat că eu de fapt am creat un brand, pe care l-au preluat și l-au rotunjit, coafat, aranjat acolo unde eu nu mai făceam față.
Ce te-a determinat să faci schimbarea de la inginerie microelectronică la rețete culinare?
Am activat în inginerie microelectronică până în ianuarie 2018 când ne-am despărțit. Pasionat de gătit eram de multă vreme, asta începuse sa se dezvolte din Olanda, când locuind în cartiere foarte diverse etnic am putut sa explorez gusturi, mirosuri, texturi.
Așa că am schimbat laboratorul și în mai 2018 am înființat Savon d’être SRL, firma de săpunuri si creme curate. Practic o altă abordare a laboratorului în care lucrasem niște ani buni doar că ingredientele erau mai prietenoase.
A doua schimbare a laboratorului a intervenit prin 2019, când am hotărât să schimb profilul și să scot din underground brandul „Chef SOSIN”. Spațiu de producție autorizat, toata nebunia de hârtii, dosare cu șină si tot ce presupune o astfel de operațiune.
Tu ai și un laborator dedicat în care prepari și experimentezi diverse tipuri de muștar și sosuri. Cum ți-ai descrie acest laborator și ce au voie oamenii să cunoască din ceea ce se petrece acolo? Există vreun buton roșu de care să te ferești?
Buton roșu aveam în Olanda, dar nu l-am apăsat niciodată. Âla era șmecher de tot, oprea toată activitatea și, bonus, alerta poliția și pompierii. Și pentru că îmi place foarte mult roșul, am vopsit tot laboratorul în roșu. Acum am laboratorul meu, butoanele mele și le apăs pe toate.
Nu e nimic de ascuns, e totul foarte simplu și transparent. Partea interesantă se petrece într-o cameră mare cu mașinării de măcinat, amestecat, turnat în borcane. Îmi iau materia prima din depozit, o pun pe cărucior, o duc în camera de producție, dau drumul la muzică și câteva ore mai târziu ies cu niște lăzi de borcane fierbinți.
De la sosuri la vin. Cum a luat naștere SOSIN roșu 2020 și ce ne poți spune despre lansarea următorului tău vin?
Deja înșir suspect de multe date și e foarte amuzant pentru că nu le țin minte de nici un fel, trebuie sa mă uit prin articole vechi, prin calendar, să le identific. Asta-i mai specială că e Sfântul Sebastian, ocazie mult prea obscură de a face rost de cadouri și ceva de băut.
Despre 18 decembrie 2020 e vorba, când în plină pandemie am participat la a nu știu câta degustare de vin online pe zoom. Iar fix degustarea asta s-a dovedit a fi cu adevărat specială, pentru că din start nu era modelul clasic, ci era o degustare unde oenologul Laurent Pfeffer de la Catleya ne-a explicat cum stă treaba cu cupajele roșii. Am primit 3 sticle de plastic, numerotate 1, 2 și 3. Vinuri extrem de tinere și greu de identificat chiar și pentru experimentați. Din astea 3 sticle am făcut vreo 5 variante de cupaje, după cum m-au dus capul și papilele. M-am hotărât la una din ele, am refăcut-o, am lipăit-o foarte atent, sorbit, oxigenat, repetat a doua zi. Și atunci a căzut fisa aia mare și grea, ce să fac eu cu cele 6 sticle de vin pe care aș fi putut să le primesc în urma exercițiului de cupajare? OK, erau cu amestecul meu dar erau mult prea puține. Laurent, hai să facem 300, să rotunjim imaginea brand-ului Chef SOSIN, să mergem către platoul de degustare de vin, brânză, carne, sos, pâine, vin.
Așa a apărut SOSIN roșu 2020. Într-un tiraj limitat de 1200 sticle, pentru că am primit prea multe etichete și era păcat de ele. Eticheta lui începe o poveste, atunci nu știam cum și dacă va continua, dar long story short sunt eu, stând pe un norișor, înconjurat de cele 4 pisici, practic muzele brandului.
Fast forward pe 18 decembrie 2021 când, de ziua lui SOSIN roșu, am zis că-i trebuie un partener de joacă, SOSIN alb 2021. De la gând la îmbuteliere au trecut fix 6 luni. De data asta cu Valea Ascunsă, unde Sonia Oltean face niște vinuri foarte bune, sub atenta supraveghere a lui Darius Pripon de la Jelna. Așa m-am trezit cu o foaie de degustare în față, în care notăm tot ce simțeam în probe, despicăm firul în cât de poate, iar degustăm, iar notăm. E un fel de continuitate foarte mișto aici, caietul de degustare l-am primit cadou de la Laurent și e loc de multe note de degustare în el.
SOSIN alb 2021 va fi disponibil după 4 iulie, practic lansez a doua pagină a poveștii începute cu SOSIN roșu 2020. SOSI, una din cele 4 pisici de mai sus și-a epuizat mult prea repede cela 9 vieți dar cu toată morfina a găsit forța să-și bage capul în paharul meu de Shiraz și li lipăie cu toată pofta. De aici vine și eticheta, de aici vine și mesajul „WE DRINK, WE DANCE, WE DIE”.
Mastermind-ul din spatele poveștilor vizuale este Marius ROŞU cu al sau United Pencils. Înțelege brand-ul si gândurile mele fără să fie nevoie de prea multe cuvinte, bro, you rock!
Chef Sosin iese din laborator. La ce evenimente mai mult sau mai puțin private a participat și care sunt reacțiile oamenilor când papilele lor întâlnesc sosurile tale personalizate?
Iese doar fizic, mintea-i mereu acolo. Acolo și la noul brand care completează impecabil gătitul. „Dirt Drama” e brand-ul meu de ceramica, la fel de in your face ca sosurile, dar cu extra topping de wabi sabi. E altceva când mănânci ceva gătit de tine dintr-o farfurie făcută de tine.
Există o singura reacție, indiferent de eveniment. Eu o văd ca pe o secvență rapidă de stimuli care te iau pe sus: începe cu deschis bine de tot pleoapele, vine pupila dilatată, mormăit, plescăit, repetat. De multe ori am asemănat-o cu secvența aia rapidă repetitivă, de câteva secunde din „Requiem for a dream”. Sunt și vreo 8 produse plus două vinuri, e greu să nu găsești ceva pe gustul tău.
Ce planuri de viitor are Chef Sosin?
Mai în gluma, mai în serios, dar cu două private label-uri cam ce planuri de viitor să am dacă nu niște degustări frumoase, de lansare? Acum stau și clocesc meniul pentru lansarea cupajului alb, de abia aștept să-l scot în lume. Și să-l gust pentru că de la definitivarea cupajului nu l-am mai testat și sunt foarte curios să-l văd în forma finală.
Nu plănuiesc produse noi dar ca din experimentarea cu diverse forme de sosuri iuți a venit idea unor serii limitate și unicate de câteva zeci de borcane din experimentele reușite.
Plus niște idei de evenimente private concentrate pe mâncare, vin și ceramică.