X
Ultimele articole

„În voluntariat este nevoie de multă răbdare”

14 Iul 2015 | scris de Laurentiu Ciprian Tudor
  • „În voluntariat este nevoie de multă răbdare”
  • „În voluntariat este nevoie de multă răbdare”
  • „În voluntariat este nevoie de multă răbdare”
  • „În voluntariat este nevoie de multă răbdare”

4,93 rating / 15 voturi
Review Merg.In
Încă de pe băncile seminarului Flavius Sava a devenit om bun la toate pe la mănăstire, apoi ca student teolog, inimos și activ, ajunge vicepreședinte la ASCOR Alba Iulia și coordonator al Centrului Județean de Voluntariat Alba unde, împreună cu 70 de voluntari, face o sumedenie de proiecte pentru tineri și pentru comunitate. Reîntors la Brașov își face propriul ONG și continuă cu succes activități de voluntariat, de educație antreprenorială și de educație nonformală. Cu voluntarii lui e din ce în ce, în Brașov, o prezență vie și vizibilă.
 
 
 Flavius Sava deși ești destul de tânăr ai deja suficientă experiență în lucrul cu tinerii. De ce ți-ai ales un astfel de domeniu de activitate, care nu este defel unul ușor și care nici nu oferă mari satisfacții financiare? 
Flavius Sava: Da, deși am doar 25 de ani, pot spune că am realizat ceva, am acumulat mai multe  experiențe frumoase. Fiind o persoană activă, extrovertită nu m-am mulțumit cu ce mi-a oferit sistemul de învățământ așadar m-am implicat în foarte multe proiecte de voluntariat. Aceste proiecte mi-au conferit ulterior și o experință profesională consistentă care în timp și-a arătat și beneficiile financiare. Am început să mă implic de licean în activitatea curentă din mai multe mănăstiri ortodoxe din România și așa am devenit și voluntar în cadrul Asociației de Binefacere Sf. Iustina care ține de Mănăstirea Mărcuș; aici am învățat foarte multe lucruri practice atât în ceea ce privește administrarea unei case de copii, dar am căpătat și competențe pedagogice din activitățile cu copiii. Ulterior, în cadrul facultății (de teologie) am dezvoltat și mai mult latura aceasta, implicându-mă și mai mult în viața tinerilor. Domeniul tineretului îți oferă o stare de spirit optimistă, activă care nu te lasă să intri în rutină, asta m-a provocat să-mi depășesc toate bariele impuse ori de mine ori de către societate. Percepția pe care o are societatea asupra tinerilor nu este întotdeauna cea mai relevantă, deoarece generația aceasta tânără este plină de surprize.
 Ai avut ca student la Alba Iulia o activitate intensă: te rog vorbește-ne puțin despre activitatea pe care ai ajuns să o coordonezi acolo în jurul facultății de teologie. Cum de exista o astfel de concentrare de forțe într-un centru universitar care nu este unul mare?
Fiind student în cadrul Universității 1 Decembrie 1918 din Alba Iulia, specializarea Teologie Ortodoxă, am simțit că pot face mai mult pe lângă partea universitară. Am întâlnit foarte mulți profesori foarte bine pregătiți, deschiși către activități extra-universitare, oferindu-ne și alte posibilități atât de formare profesională cât și personală, lucru care a contat enorm în tot ceea ce am întreprins fiindcă fară sprijin/susținere ar fi fost mult mai greu implementarea proiectelor noastre de voluntariat. Am intrat apoi în organizația ASCOR Alba Iulia unde în scurt timp am devenit vicepreședinte. La nici un an am fost propus pentru funcția de coordonator al Centrului Județean de Voluntariat Alba și am acceptat provocarea. În cadrul Centrului de Voluntariat  am avut o echipă foarte activă formată din 70 de voluntari implicați în diverse domenii (cultural, sportiv, educațional, voluntariat, etc.), împreună cu care am realizat multe proiecte de voluntariat. Tot în anul 2010 am început activitatea în cadrul Asociației Pro Tinerețe, asociația de tineret a Arhiepiscopiei Ortodoxe din Alba Iulia unde am coordonat tabere de tineret, întâlniri de tineret ș.a.m.d.. În anul 2012 în cadrul galei activităților extra- școlare din municipiul Alba Iulia Asociația Pro Tinerețea luat locul 1. În 2013 am devenit membru în Asociația Absolvenților Universității 1 Decembrie 1918 din Alba Iulia, unde am întâlnit oameni extraordinari care desfășoare o serie de programe educaționale atractive, creative și incitante  pentru absolvenții universității cât și pentru studenți (viitorii absolvenți). La Alba Iulia orașul era mic și ne știam toți între noi, iar efortul se coagula în jurul Bisericii.
 După master te-ai întors în orașul natal Brașov și ai încercat să faci aici același lucru. Știu că ai constatat cu uimire că lucrurile nu sunt la fel, dar nu te-ai lăsat. Te rog vorbește-ne despre diferența dintre Alba Iulia și Brașov și despre ce ai reușit, totuși, să întreprinzi până acum și aici.
 Este foarte greu să compari două reședințe de județ, Brașovul cu Alba Iulia, fiecare având avantaje și dezavantaje. Brașovul este un oraș cu o infrastructură dimamică, atât din punct de vedere economic cât și cultural, dar Alba Iulia, repet fiind un oraș mai mic, era mult mai ușor  oamenilor să se cunoască între ei, să colaboreze, să facă diverse proiecte.  M-am întors în 2013 în orașul meu natal, unde am început organizarea unor tabere de vară la Mărcuș, iar în anul 2014, visul meu de  a avea o organizație proprie s-a realizat cu sprijinul a 3 prieteni. Asociația Centrul de Copii și Tineret Sfântul Sebastian a dezvoltat colaborări frumoase cu Arhiepiscopia Ortodoxă a Sibiului (cu sprijinul Pr. Consilier Vasile Dariciuc și cu binecuvântarea IPS Dr. Laurențiu Streza, Arhiepiscopul Sibiului și Mitropolitul Ardealului) cu care organizăm deja patru tabere în vara anului 2015. În plus m-am axat foarte mult pe promovarea voluntariatului (online şi offline), a educației antreprenoriale și a celei nonformale. Am organizat în acest sens (cu voluntarii strânși) șapte tabere tematice de educație nonformală pentru 140 de copii și tineri în vara anului 2014. Apoi în septembrie asociația noastră a fost reprezentată la Congresul Tinerilor Nepsis al Europei Occidentale și Meridionale în calitate de coordonator activități nonformale (la Lisabona, unde au fost peste 300 de tineri participanți). În plus am reușit unele parteneriate foarte importante: cu Federația Volum (Federația Organizațiilor care Sprijină Dezvoltarea Voluntariatului în România), cu Bizz Club Brașov, TVS Brașov (voluntarii au participat la emisiuni în cinstea lui Eminescu, pe care l-au purtat și la Spitalul de copii cu cântece, poezii etc.), cu Camera de Comerț și Industrie Brașov etc.. Cert e că nu avem stare și cred că am reușit lucruri bune în puțin timp. De dată mai recentă e de semnalat organizarea unui curs de animatori tabere de vară ținut la Academia Culturală - Sâmbăta de Sus pentru 38 de lucrători de tineret, a unui workshop interactiv de educație nonformală în lucrul cu tinerii (la Sibiu), a unor cursuri de muzică bizantină (psalitică) împreună cu Asociația Centrul Cultural Lumină Lină Alba Iulia (aprox. 40 cursanți) și, nu în ultimul rând, începutul unui proiect numit Voluntar de Succes,în parteneriat cu Colegiul Național Unirea Brașov, care are ca scop creșterea profilului voluntarilor în municipiul Brașov prin ridicarea nivelului de informare asupra activităților de voluntariat. Cam asta e ceea ce facem, eu și asociația, eu și o mână de voluntari.
Vorbind și înainte de interviu cu tine despre voluntariat și voluntari îmi spuneai cu oarecare dezamăgire că și printre liceenii/studenții selectați pentru voluntariat se manifestă de multă ori indiferență și lentoare. Am înțeles că dincolo de dorința de implicare (perisabilă, se poate risipi ca orice entuziasm) și în voluntariat este nevoie de o mare seriozitate și de responsabilitate (nu este un lucru facil); te rog fă-ne un fel de psihoprofesiogramă a voluntarului bun, autentic.
 Dezamăgirea vine din cauza lipsei de sinceritate. Este greu să faci un portret al voluntarului ,,bun”. Cred că primul pas în a deveni voluntar ,,bun” este sinceritatea în alegerea programului de voluntariat pe care îl dorești, care ți se potrivește, cât și sinceritate din partea organizației gazdă față de tine. Voluntariatul îți dezvoltă foarte multe abilități, aptitudini, dar trebuie făcut cu responsabilitate, nu doar pentru un certificat pe care îl primești la final de program și care îți este necesar pentru CV-ul personal. În voluntariat este nevoie de multărăbdare, nimic nu se întâmplă peste noapte, suntem noi în secolul vitezei, dar totuși oamenii au un anumit ritm. Fiecare voluntar este special în felul său, dar are și multe lucruri comune cu ceilalți, așa că se poate desfășura cu multă consecvență tot ceea ce se dorește.
 Acum exită și o legislație care susține voluntariatul, există o metodologie. Spune-ne ce avantaje ar avea un tânăr care se decide să facă voluntariat (dincolo de satisfacția că strânge experiențe și că este util social).
Da, exista legea nr. 78 din 2014 care reglementează activitatea de voluntariat din România, unde sunt specificate drepturile și obligațiile voluntarului și ale organizației care desfășoară proiecte de voluntariat. Se pune accent pe necesitatea unui coordonator de voluntari în organizațiile unde se lucrează cu voluntari. Fiecare voluntar va avea un contract de voluntariat, o fișă a voluntarului ș.a.m.d.. Aceste documente sunt foarte utile în cadrul procesului de management al voluntarilor, dar toate aceste detalii despre legea voluntariatului se pot consulta pe site-ul Federației Volum. Ce este foarte important este că strângi o mare experiență de lucru în echipă, înveți să îți faci managementul timpului, al stresului, al conflictelor, înveți să comunici, să fii eficient...și toată acestă ucenicie îți este și recunoscută ca experiență de muncă. Astfel o să ai un avantaj semnificativ pentru obținerea unui job și pentru că ai abilități deja formate și și pentru că acestă activitate își este recunoscută. La fel ca în Occident unde dacă nu ai făcut așa ceva ai puține șanse să obții ceva consistent.
Care este situația voluntariatului în Brașov? Cât de interesați sunt adolescenții și tinerii brașoveni de asta? Pe unde ne plasăm comparativ cu alte orașe?
Brașovul este, așa cum am mai spus, un oraș dinamic cu diverse activități de voluntariat punctuale, dar nu foarte vizibile în comunitate, cuatificabile. În ultima perioadă se fac federații, fundații, clastere ș.a.m.d., diverse forme juridice de colaborare pe varii domenii, lucru care mă bucură fiindcă doar împreună se pot face lucruri mărețe. Municipiul Brașov este în plină dezvoltare și din punct de vedere al voluntariatului pentru că are deja un portofoliu de evenimente internaționale unde s-a lucrat cu voluntari (FOTE de exemplu). Este foarte important să înțelegem că fiecare ONG are un scop pentru care a fost înființat, iar dacă colaborează împreună cu altele, pe domeniul lor de activitate, cu adevărat atunci putem vorbi despre o societate neguvernamentală sănătoasă. Generația tânără și nu numai devine tot mai interesată de acest domeniu al voluntariatului, însă, trebuie să înțeleagă că organizațiile nu sunt doar datoare cu dezvoltarea voluntarilor ci trebuie să fie o legătură de parteneriat, de colaborare și chiar de prietenie între părți.
Până acum biserica ortodoxă și laicatul ortodox (deși majoritar) s-a mișcat mai greu sub aspectul implicării sociale (incluzând și lucrul cu tinerii). Am impresia că începe să se recâștige teren și în această zonă și ortodocșii devin și ei mai activi în acest domeniu. Cum vezi tu acestă stare de fapt în comparație cu ceea ce fac protestanții? Și ce este de învățat din experiența lor?
Biserica Ortodoxă este foarte activă în toate domeniile, dar nu-și face promovare, etalează toate activitățile aplicând învățăturile Sfintei Scripturi care ne spune să nu ne lăudăm cu faptele noastre. Poate în domeniul tineretului ar trebui să fim mai vocali, însă, lucrurile se mișcă. Fiind agasați doar de lucrurile negative din media, ar fii necesar să fie mai vizibilă și instituția bisericească (deși raportul anual al Patriarhiei Române arată foarte clar și cuantificat fiecare domeniu de activitate). Cu restul cultelor este cumva o altă situație: sunt mai puțini, au plată obligatorie lunară și susținere financiară internațională și așa este clar că se pot remarca mai ușor în activitățile cu tinerii cel puțin, însă să nu uităm totuși raportul activităților la numărul de credincioși.
Știu că ai pregătit terenul relațional pentru un șir de evenimente pe care asociația ta dorește să le facă în acest an. Te rog să ne dezvălui și nouă aceste dorințe.
Da așa este, pe lângă taberele de vară pe care le organizam în lunile iulie și august mai avem două proiecte de anvergură, unul în luna octombrie și unul în luna noiembrie, ambele cu rezonanță mare pentru municipiul Brașov și nu numai. În octombrie avem, în parteneriat cu Arhiepiscopia Ortodoxă din Sibiu, o întâlnire de tineret (aprox. 500 de participanți) unde timp de o zi (sâmbăta) se vor desfășura mai multe ateliere (programul e încă în lucru), iar în perioada 11-15 noiembrie a.c. organizăm Festivalul Internațional de Muzică Bizantină ,,Anton Pann”. Festivalul va cuprinde două concerte, unul vocal-instrumental în limba greacă și unul vocal, un masterclass de 3 zile pentru începători/intermediari și o Sf. Liturghie Arhierească. Ambele proiecte susțin inițiativa Brașov Capitală Culturală Europeană 2021.
Până una alta deja de luni (13 iulie a.c.) începe o tabăra la Sâmbăta de Sus și urmează alte trei, vara asta. Aș vrea să ne povestești puțin despre aceste inițiative ale asociației, despre oamenii implicați și despre beneficiari.
Da, mă bucur că putem dezvolta tabere de vară în noi locații ca Sâmbăta de Sus și Zăbala. Taberele nostre sunt organizate împreună cu Arhiepiscopia Sibiului în cadrul ,,anului omagial al misiunii cu tinerii azi” conform hotărârii Sf. Sinod al Bisericii Ortodoxe Române. La Mănăstirea Brâncoveanu din comuna Sâmbăta de Sus, jud. Brașov locația este una de excepție la poalele munților Făgăraș, care cuprinde pe lângă cele două locașuri de cult, o sală multimedia modernă, facilități de cazare la standardeeuropene și o bibliotecă impresionantă. Programul taberelor (desfășurate pe durata a șase zile, de  luni până sâmbătă) cuprinde activităţi recreative, atelierele de discuţii pe diverse teme, jocuri de comunicare, de dezvoltare personală, activități de team-building, activități de autocunoaştere, teatru improvizat, film tematic, rugăciunea de dimineaţa și seară, drumeţii pe trasee montane și o serie de concursuri sportive, de cultură generală, de abilităţi practice și de îndemânare. Pe lângă aceste activități, susținute de coordonatori cu experiență vastă în domeniu, participanții au șansa întâlnirii cu Pr. Constantin Necula din Sibiu (care o să țină o conferință deschisă) și cu Î.P.S. Laurențiu Streza, Arhiepiscopul Sibiului și Mitropolit al Ardealului (va exista și cu domnia sa o întâlnire duhovnicească).
 
 
 
Comentarii