FÂNTÂNA DE APĂ DIN PIAŢA UNIRII
Arteziana din cartierul Cetate este foarte populară în rândul localnicilor care spun despre aceasta că dă „cea mai bună apă din lume”.
Fântâna este amplasată în Piaţa Unirii, între Domul romano-catolic şi Statuia Sfintei Treimi sau Statuia Ciumei, cum mai este denumită în folclor. Arhitectura fântânii păstrează aerul secolului al XVIII- lea şi se încadrează perfect în această piaţă, simbolul Timişoarei.
Timişoara era amplasată în mijlocul unei zone mlăştinoase şi, deşi cetatea era înconjurată de apă, aceasta era infestată de anumiți viruși care la vremea respectivă nu puteau fi combătuți, şi de aceea apa nu era potabilă. Ca o primă soluţie, în prima jumătate a secolului al XVIII- lea s-au luat măsuri pentru asanarea mlaştinilor.
Nevoia de apă curată, potabilă, era imperioasă pentru a contracara epidemiile de ciumă şi holeră – pericole cu care se confrunta populația în perioada respectivă şi care au decimat-o în mai multe rânduri. Sistemul de filtrare a apei din Bega, în cartierul Fabric, printr-un filtru de rumeguş şi pompat prin conducte în cetate, s-a folosit până în perioada asediului, în 1849. Pericolul consta în otrăvirea apei de către inamic sau de a împiedica ca apa să ajungă în cetate. Astfel, pentru a avea propria sursă de apă, au existat mai multe încercări de a săpa fântâni în cetate, prima fiind în 1832, când la doar 55 de metri adâncime ţevile au început să se strâmbe.
În 1894 a urmat un foraj artezian de către Seidl Gyula, proprietarul unei fabrici de maşini, expert în forări, şi s-a ajuns la 412 metri. Deşi forajul a fost încununat de succes, apa fiind termominerală şi având un conţinut ridicat de magneziu și calciu, cu o temperatură de 24,5 grade, a fost considerată ca fiind „nepotabilă”. Acest raport nu i-a împiedicat însă pe timişoreni să folosească fântâna. Ea a devenit în scurt timp foarte populară şi a fost denumită ca fiind „fântâna cu cea mai bună apă din lume”. Apa aceasta este considerată ca având un efect pozitiv și pentru persoanele cu aciditatea la stomac.
Aspectul fântânii
Fântâna şi-a schimbat de-a lungul timpului înfăţişarea, folclorul spune că în jurul ei era construită o colibă. Aceasta a fost restaurată de mai multe ori, ultima dată în anul 1988.
Fântâna este descoperită, corpul ei este realizat din marmură albă, iar țâșnitoarele care sunt turnate din bronz au la capete trei delfini. Corpul a fost amplasat pe o platformă circulară care este scufundată cu câteva trepte față de restul pieței. Fântâna este înconjurată de bănci realizate din similipiatră (n.r. – material artificial ce arată ca piatra naturală) printr-un contur curb ce o înconjoară. Stâlpii de iluminat sunt din fontă turnată, iar lămpile şi balustradele sunt realizate din acelaşi fier forjat.
Este cu siguranţă un obiectiv pe lista oricărui turist şi nu numai, locul unde este amplasată fântâna este unul îndrăgit şi frecventat de către timişoreni, de către vârstnicii ce locuiesc prin apropiere şi care vin să se aprovizioneze cu apă, elevii Școlii Generale „Nikolaus Lenau”, care este amplasată în Piaţa Unirii, elevii Liceului „Nikolaus Lenau”, care se învecinează cu Piaţa Unirii, tinerii care vin să participe la diferitele evenimente ce au loc în piaţă şi toţi cei care vor să se răcorească într-o zi călduroasă.
Aceştia vin să guste din apa mult apreciată sau vin să se relaxeze pe băncuţele ce înconjoară fântâna şi să admire peisajul celei mai boeme pieţe din Timişoara, adică Piața Unirii.
Mijloace de transport:
- tramvai: liniile 1, 2, 4, 5, 6 stația Piața Libertăţii
- firobuz: liniile 11, 14, 17, 18 stația Piaţa 700
