10 motive pentru a locui în cartierul Bălcescu
Fie că ești turist aflat pentru prima dată sau nu în Timișoara, fie că locuiești de când te știi în acest oraș, sau ai ales ulterior acest oraș ca reședință, cartierul Bălcescu este una dintre zonele orașului de pe Bega în care ești mândru că locuiești sau ți-ar plăcea acest lucru. Deoarece casele și apartamentele din această zonă sunt foarte căutate spre a fi închiriate sau vândute, am încercat să identificăm care sunt motivele pentru care oamenii doresc să locuiască în acest cartier.
Primul motiv pentru care te-ai muta fără ezitare în cartierul Bălcescu este acela că este o zonă foarte liniștită din oraș. Deși se află în imediata apropiere a centrului Timișoarei, nu îți vei face griji de zgomotul produs de numărul ridicat de mașini, de exemplu, deoarece este o zonă unde traficul este unul moderat. Parcurile din această zonă. Nu din greșeală a fost ales pluralul cuvântului, ci pentru că există patru parcuri în cartierul Bălcescu. Sunt două parcuri în Piața Crucii, Parcul „Carmen Sylva” și încă unul în curtea de la Universitatea Politehnică Timișoara. Toate sunt amenajate cu bănci, coșuri de gunoi, decorate cu flori și pomi și îngrijite în mod constant de către personal autorizat. În Piața Crucii, există două parcuri, iar unul dintre ele, cel mai mic, are un loc special amenajat de joacă pentru copii. La fel și Parcul „Camern Sylva” are un loc de joacă securizat pentru copiii, ba chiar mai mult, are un loc amenajat pentru animale, în care stăpânii vin cu câinii pentru a se juca cu ei, gardul fiind destul de înalt pentru a nu se produce incidente neplăcute. Parcul de la Universitatea Politehnică este preponderent frecventat de către studenți, având aleei care duc spre cămine studențești, cantina studențească, terenul de fotbal și pistă de alergat și către Facultatea Electrotehnică. Biserica „Presfântă Inimă a Lui Iisus”. Este unul dintre cele mai importante obiective turistice din zonă. Ea a fost construită între 1912 şi 1919 și aparține Ordinului Salvatorian. Este deschisă către toți credincioșii care pot participa la slujbele celebrate în limbile română, germană și maghiară. Biserica este de asemenea un simbol al multiculturalității prezente în orașul de pe Bega. Biserica impresionează prin stilul său arhitectural, cel neogotic (n.r.- stil care reevaluează goticul și prelucrează formal elementele lui decorative), iar elementele definitorii al acestui stil sunt turnurile înalte și rozeta situată deasupra intrării principale. Biserica din Bălcescu este luminată și conferă o priveliște interesantă noaptea pentru locuitorii din zonă. Denumirea zonei Bălcescu și importanța alegerii numelui. Această zonă a orașului poartă numele lui Nicolae Bălcescu, istoric, scriitor și revoluționar românâ, născut în iunie 1819 la București și decedat în anul 1952 la Palermo. El a participat la Revoluția Română din 1848. Nicolae Bălcescu a luat numele de familie al mamei sale, care era din Bălcești, județul Vâlcea, iar la revoluție a participat alături de fratele său, Barbu. Opera care l-a consacrat ca istoric este „Românii supt Mihai-Voievod Viteazul”. Un alt aspect pe care dorești să îl ai în vedere atunci când alegi cartierul Bălcescu pentru a locui este existența în număr ridicat a magazinelor, brutăriilor, farmaciilor, restaurantelor și barurilor. Unele dintre ele sunt deschise non-stop. Toate acestea sunt accesibile și la îndemână, pentru a acoperi nevoile curente din zi sau din noapte. În această zonă sunt și multe hoteluri, este o zonă aleasă și de către turiști în mod frecvent pentru a se caza. Oamenii care locuiesc în zona Bălcescu sunt oameni deschiși, vor să împărtășească opinii celor care vin în zonă. Locuitorii de aici recunosc repede și fără echivoc turiștii și sunt curioși să afle din ce colțuri ale țării vin și care sunt aspectele de care sunt atrași de Timișoara. Conectarea de restul orașului prin stațiile de tramvai și autobuz. Liniile de tramvai, patru la număr, sunt: linia 6, 7, 8 și 10, iar stația de autobuz este E8. În felul acesta, poți ajunge în oricare parte a orașului cu ajutorul mijloacelor de transport în comun, care circulă la intervale regulate de timp, iar în stații există pancarde electronice care afișează numărul de minute de așteptare pentru fiecare linie de tramvai în parte. Arhitectura în stilul 1900 ce se regăsește la clădirile din această zonă. Mai exact, elemente de arhitectură Art Nouveau sau Secession (n.r- stil artistic manifestat plenar în artele vizuale, designul și architectura de la începutul secolului 20, relativ sincron în majoritatea culturilor și țărilor europene, dar și în America de Nord, unde a fost adoptat cu precădere în Statele Unite ale Americii și Canada). Acest stil arhitectural se remarcă în această zonă prin liniile curbe deschise de tip parabolă sau hiperbolă. Dacă argumentele de mai sus ți-au trezit interesul de a locui în această zonă, atunci este imperios necesar să fie precizată existența unui liceu și o școală generală de renume din Timișoara, anume „Grigore Moisil”. Liceul poartă numele după Grigore Moisil, cel care a sprijinit realizarea primelor calculatoare românești și este considerat părintele informaticii românești și cel mai important matematician român. Așadar, nu este o surpriză faptul că liceul are toate clasele cu profil real. Deviza liceului, care are și clase pentru învățământul primar, este următoarea: „Înălţimile se ating prin strădanie”. Existența unui comerț care promovează micii producători locali. Femei care vând buchete de flori la colțul clădirilor, organizarea în fiecare duminică a pieței de animale sau langoșeria din stația de tramvai la care vânzătoarea folosește rețeta învățată din copilărie.