Conacul Gudenus
Singura clădire istorică din localitatea Gad
Conacul Gudenus este o clădire în stil baroc construită de familia nobilă Fodor. Face parte din patrimoniul istoric națonal, iar drumul spre localitatea Gad este unul plin de aventuri.
Acest conac a fost construit de către familia nobilă Fodor, deoarece au cumpărat întregul sat după ce acesta a trecut sub administrația austriacă și a fost eliberat de sub dominația turcă. Familia Fodor este de apartenență maghiară, dar membrii familiei vorbeau fluent limba română. Despre familia nobilă Fodor se cunoaște faptul că au achiziționat de-a lungul timpului bunuri care constau în terenuri și proprietăți. Acesta a fost motivul pentru care au cumpărat tot pământul din satul Gad. Într-un document scris de Dragoș-Lucian Țigău despre familia nobilă Fodor, aflăm că „Prestigiul familiei Fodor a fost consolidat nu numai prin averea acumulată, ci şi prin demnităţile ocupate la nivelul societăţii locale. Cele mai timpurii documente îi arată pe reprezentanţii familiei îndeplinind misiunea modestă de martori la introduceri în posesie (1491, 1548)”Conacul Gudenus este o construcție ce a fost finalizată la începutul secolului al XIX-lea. Despre primii proprietari ai conacului nu există foarte multe informații, însă se știe că ultimii proprietari au fost familia Hugo Gudenus și Bela Gudenus, numele conacului fiind dat după numele lor. Bela Gudenus, pe numele său întreg Maria Adalbert Anton Josef Hubertus Georg Ernst Ignaz Hugo Freiherr von Gudenus,a fost născută în localitatea Gad în anul 1887, la 13 septembrie. Fiind satul unde a copilărit, a decis ca după căsătorie să se mute cu soțul ei în conacul Gudenus. Se știe despre ea că a murit în data de 1954, la 10 noiembrie.
Acest conac a fost construit de către familia nobilă Fodor, deoarece au cumpărat întregul sat după ce acesta a trecut sub administrația austriacă și a fost eliberat de sub dominația turcă. Familia Fodor este de apartenență maghiară, dar membrii familiei vorbeau fluent limba română. Despre familia nobilă Fodor se cunoaște faptul că au achiziționat de-a lungul timpului bunuri care constau în terenuri și proprietăți. Acesta a fost motivul pentru care au cumpărat tot pământul din satul Gad. Într-un document scris de Dragoș-Lucian Țigău despre familia nobilă Fodor, aflăm că „Prestigiul familiei Fodor a fost consolidat nu numai prin averea acumulată, ci şi prin demnităţile ocupate la nivelul societăţii locale. Cele mai timpurii documente îi arată pe reprezentanţii familiei îndeplinind misiunea modestă de martori la introduceri în posesie (1491, 1548)”Conacul Gudenus este o construcție ce a fost finalizată la începutul secolului al XIX-lea. Despre primii proprietari ai conacului nu există foarte multe informații, însă se știe că ultimii proprietari au fost familia Hugo Gudenus și Bela Gudenus, numele conacului fiind dat după numele lor. Bela Gudenus, pe numele său întreg Maria Adalbert Anton Josef Hubertus Georg Ernst Ignaz Hugo Freiherr von Gudenus,a fost născută în localitatea Gad în anul 1887, la 13 septembrie. Fiind satul unde a copilărit, a decis ca după căsătorie să se mute cu soțul ei în conacul Gudenus. Se știe despre ea că a murit în data de 1954, la 10 noiembrie.
Descrierea conacului Gudenus
Stilul arhitectural al clădirii este cel baroc. Tâmplăria ferestrelor și ușilor este din lemn, ferestrele înalte și acoperișul fără nicio delimitare de etaj fiind caracteristice acestui stil. Deasupra intrării din spate încă se mai pot vedea cele două suporturi pentru felinare, care luminau ieșirea spre curtea din spatele conacului. Conacul Gudenus este o construcție formată din subsol, parter și un nivel și este formată dintr-un singur corp, precum alte conace ale aceluiași stil arhitectural.
Această clădire face parte din lista monumentelor istorice, conform Direcției pentru Cultură, Culte și Patrimoniu Cultural Național.
„Doar părăsit. Umblă vorba că o să-l refacă…”
Din păcate, clădirea este foarte deteriorată. Cu toate acestea, ea reprezintă o atracție pentru turiști. Interesant este drumul până la localitatea Gad și, de asemenea, satul și localnicii, cei care pot spune poveștile strămoșilor lor despre conac. Potrivit unui articol publicat pe site-ul www.prinbanat.ro, unul dintre localnici povestește: „O mai fost cineva din partea baronului, de la Budapesta, şi când o văzut halul în care îi, s-or lipsit să mai moştenească. […] Nimic nu o fost aici, nici măcar CAP. Doar părăsit. Umblă vorba că o să-l refacă, acum eu ştiu… Au căutat, au fost nişte oameni şi au făcut măsurători de la capăt, până la biserică. Au verificat şi fundaţia, să vadă dacă e bună. Au zis că ţine, că merită să-l refacă. Dacă nu mint, au spus că de la primăvară îl repară, să arate cum a fost. Ce-o fi, om videa!”
Până la Gad sunt 67 de kilometri, dintre care 12 kilometri de drum este neasfaltat și doar pietruit, iar în anotimpurile reci devin dificil de parcurs. Această porțiune de drum ocolește pădurea Macedoni.
Din păcate, clădirea este foarte deteriorată. Cu toate acestea, ea reprezintă o atracție pentru turiști. Interesant este drumul până la localitatea Gad și, de asemenea, satul și localnicii, cei care pot spune poveștile strămoșilor lor despre conac. Potrivit unui articol publicat pe site-ul www.prinbanat.ro, unul dintre localnici povestește: „O mai fost cineva din partea baronului, de la Budapesta, şi când o văzut halul în care îi, s-or lipsit să mai moştenească. […] Nimic nu o fost aici, nici măcar CAP. Doar părăsit. Umblă vorba că o să-l refacă, acum eu ştiu… Au căutat, au fost nişte oameni şi au făcut măsurători de la capăt, până la biserică. Au verificat şi fundaţia, să vadă dacă e bună. Au zis că ţine, că merită să-l refacă. Dacă nu mint, au spus că de la primăvară îl repară, să arate cum a fost. Ce-o fi, om videa!”
Până la Gad sunt 67 de kilometri, dintre care 12 kilometri de drum este neasfaltat și doar pietruit, iar în anotimpurile reci devin dificil de parcurs. Această porțiune de drum ocolește pădurea Macedoni.
