Casa „Prinţul Eugen”

Ridicată pe locul vechii porţi medievale Forforoza sau Forforos, locul pe unde a intrat în Timişoara prinţul Eugeniu de Savoya, Casa „Prinţul Eugen” stă azi mărturie a cuceririi Timișoarei de către habsburgi și este situată pe strada Eugeniu de Savoya la numărul 24, colţ cu strada Lenau, în centrul oraşului, în zona pietonală. 

După intrarea habsburgilor în Timişoara, în 1716, începe sistematizarea oraşului şi ca urmare se dărâma vechea cetate, începând cu anul 1892. Poarta Forforoza însă este păstrată în cinstea prinţului Eugeniu de Savoya şi se transformă într-o clădire unde, între 1739 şi 1769, evreii mozaici îşi fac o casă de rugăciuni. În 1817 se presupune că ar fi fost începută construcţia clădirii actuale. În perioada interbelică, în clădire au funcţionat magazine ce vindeau legume, fructe, lapte şi pâine, apoi au fost inlocuite cu locun restaurant şi o cârciumă. În anul 1934 localurile au fost transformate în  Biroul general de comerţ, industrie şi agricultură, iar din 1946 în Agenţia teatrală. Naţionalizarea din 1948 a oprit orice iniţiativă privată. Clădirea avea în general doar chiriaşi, care, după 1990, au cumpărat apartamentele. Clădirea are şapte apartamente, la parter se află o firmă de antichităţi, o cafenea închisă momentan, iar la etaj se află un cabinet medical, sediul unei firme şi o sală de fitness. Curtea interioară te duce, în timp, la perioada Micii Viene, cum era numită Timişoara în perioada ei de renaştere şi înflorire sub ocupaţia habsburgilor. Scările sunt din lemnul original, în formă de melc, geamurile, uşile şi balustrada au un design inedit.

Un loc plin de amintiri
Clădirea actuală se află pe strada Eugeniu de Savoya 24 şi deasupra intrării este un basorelief care conţine stema aflată pe poarta Forforoza. Unii spun că administraţia a obligat proprietarii să menţină pe vecie basorelieful ce conţine stema şi un text în germană ce spune “Printz Eugen erobert Jahr 1716” (Prinţul Eugen a cucerit-o în 1716). Casa a fost ridicată din cărămizile fostei porţi, este o casă plină de istorie, cu care ar trebui să se mândrească toţi timişorenii  şi  merită să fie vizitată de turişti