Biserica „Preasfântă Inimă a Lui Iisus”

 Biserica romano-catolică ce poartă hramul „Preasfântă Inima a lui Iisus” este deschisă tuturor turiştilor și este situată aproape de centrul orașului.

Construirea bisericii
Decizia privitoare la construirea bisericii a fost luată la sfârşitul secolului al XIX-lea, atunci când episcopul Sándor Dessewffy a donat suma de 50. 000 de coroane pentru construirea acesteia. Condiția pusă înainte de începerea construirii clădirii a fost ca aceasta să aparțină Ordinului Salvatorian.

Ordinul Salvatorian a fost fondat de către P. Jordan și are drept caracteristică universalitatea  încurajând încrederea în oameni, îngăduința și torelanța. Jordan devine preot la vârsta de 30 de ani și ideile lui fac parte din cugetările asupra extinderii credinței divine în rândurile oamenilor.
Primul salvatorian a început să răspândească Societatea Divinului Mântuitor la Timișoara în anul 1985. Ulterior, în noiembrie 1898, Ordinul Salvatorian a fost chemat în țară și a încredințat călugărilor salvatorieni pastorația din Mehala. Reprezentanții Ordinului Salvatorian au fost chemaţi la Timişoara prima dată în cartierul Mehala de către episcopul de Cenad, Doctor Sándor Dessewffy de Cernek et Tarkeö. Tot episcopul Dessewffy este cel care i-a recomandat lui P. Jordan să construiască o biserică în cartierul Elisabetin.
 

 Clădirea a fost construită între anii 1912 şi 1919, iar proiectul bisericii îi aparține arhitectului Karl Salkovics. Biserica se află în cartierul Elisabetin și este situată, mai exact, în Piaţa Nicolae Bălcescu, cunoscută în perioada interbelică drept Piaţa Lahovary.
Biserica a fost finalizată în anul 1919. Tot atunci s-a întemeiat și parohia.

 
Descrierea bisericii
Biserica Parohială Preasfânta Inimă a lui Iisus din Timișoara este amplasată pe strada 1 Decembrie numărul 1, zona Elisabetin. Slujbele se susțin în română, germană și maghiară.

Stilul arhitectural al bisericii este cel neogotic (n.r.- stil care reevaluează goticul și prelucrează formal elementele lui decorative). Arhitectura neogotică și cea neoromanică sunt rezultate ale istorismului (n.r.- fenomen artistic și social din secolul XX care a glorificat Evul Mediu). Clădirea bisericii impresionează prin formă, cât şi prin dimensiunea sa, deoarece are o lungime de 52 de metri şi o lăţime de 22 de metri. Biserica se impune prin cele două turle care ating înălţimea maximă de 57 de metri, înălțimea mare a turlelor reprezintă un exemplu tipic de arhitectură neogotică. Tot ca element definitoriu pentru această arhitectură sunt ferestrele ogivale.

Elementul central al bisericii este rozeta situată desupra intrării principale, de asemenea caracteristic stilului neogotic, impresionant prin mărimea sa. Stilul acesta este întâlnit la mai multe biserici din România și la foarte multe clădiri din Regatul Unit al Marii Britanii și din Statele Unite ale Americii.

Biserica impresionează atât prin exteriorul, cât şi prin interiorul său. În interior există frumoasele vitralii, ogicele şi arcele butante interioare specifice bisericilor neogotice. Deosebite sunt în interior cele cinci altare sculptate de către artistul Ferdinand Stuflesser.

Turiștii care vizitează Timișoara vor fi impresionați de această biserică. Este situată într-o zonă centrală a orașului, iar lângă clădire se află o școală și în apropiere se află Parcul Crucii.
În fața bisericii există un sens giratoriu renovat și amenajat recent, biserica se află într-o zonă verde a orașului.