„Palatul Lloyd este cea mai frumoasă casă din Timişoara!”(Josef Geml, 1927)
Palatul Lloyd este amplasat în Piaţa Victoriei din Timişoara, construit între anii 1910 şi 1912. Festivitatea de deschidere a fost în data de 29 septembrie 1912. Impunătoarea construcţie a fost realizată după planurile arhitectului Leopold Baumhorn, în stil eclectic cu accente din stilul seccesion.
Palatul Lloyd este o clădire ce face parte din curentul cu numele secession. Stilul secession este o reacție la obiceiurile artistice academice care s-au inspirat din modelele greco-romane ce poate fi considerată și o tentativă de a concilia arta cu descoperirile tehnologice. Acest stil dorește să combine frumosul cu utilul, plăcutul cu funcționalul. Această mișcare artistică, al cărei promotor a fost arhitectul Victor Horta, de naționalitate belgiană, mai poartă denumirea de Art Nouveau, Liberty, Modernista sau Judendstil.
Leopold Baumhorn
A fost un arhitect maghiar care s-a născut într-o familie de evrei din localitatea Kisbér. A studiat la Liceul Real din Győr, apoi la Politehnica din Viena. La terminarea studiilor s-a stabilit la Budapesta, unde a lucrat timp de 12 ani la biroul arhitecţilor Ödön Lechner şi Gyula Pártos. A studiat în Italia, iar după aceea, în oraşele mari din Europa Centrală. La întoarcerea sa, și-a folosit cunoștințele acumulate pentru a întocmi proiecte pentru 24 de sinagogi în Ungaria.
A proiectat numeroase spații comerciale precum oficii poștale, dar și rezindențiale: locuințe și vile. Printre planurile construcțiilor făcute de el, se numără: Palatul Apelor, Palatul Lloyd, Casa Comunităţii Israelite şi Sinagoga din Fabric, în Timişoara, și Sinagoga neologă de la Brașov. Tot el a plănuit Sinagoga din Becicherecul Mare, în Serbia.
Baumhorn a murit la 72 ani în oraşul natal şi a fost înhumat la Cimitirul central evreiesc din Budapesta. Pe mormânt au fost însemnate sinagogile pe care le-a inventat în cursul vieţii şi imaginea celei mai mari dintre ele, Sinagoga neologă din Szeged.
Descrierea palatului
Clădirea este construită pe trei etaje. La parterul palatului exista o cafenea intitulată Café Lloyd şi un restaurant, unde socializau oamenii din înalta societate timişoreană. În prezent, restaurantul Lloyd încă există, iar spaţiile comerciale de la parter şi subsol se închiriază. La primul etaj al clădirii activa Bursa Agricolă şi Societatea Lloyd, iar la etajele al doilea şi al treilea erau amenajate locuinţe. Palatul Lloyd a aparţinut, inițial, în perioada interbelică, Camerei de Comerţ Timişoara. Aceasta a dăruit clădirea către Universitatea de Vest Timișoara, în data de 15 mai 1945. Apoi, clădirea a fost transformată în sediul Rectoratului Universităţii Politehnice Timişoara, după 1948.
Impresionanta clădire prezintă interes, atât din punct de vedere istoric, datorită personalităţilor care i-au călcat pragul de-a lungul timpului, cât şi din punct de vedere arhitectural, pentru obiectele de artă care s-au păstrat peste timp. Palatul Lloyd impresionează cu un interior luxos, caracteristic începutului de secol XX, decorat cu oglinzi, vitralii şi candelabre uriaşe.
Din data de 25 iunie 2013, Palatul Lloyd este iluminat în fiecare seară cu peste 150 de proiectoare care sunt puse pentru a sublinia elementele de arhitectură. Aceste proiectoare au fost montate atât pe faţada clădirii, cât şi pe feţele sale laterale. Sistemul de iluminare a costat aproximativ 50.000 de euro şi este o donaţie a unei firme de sisteme de iluminat din Banat.
Încă se mai pot remarca astăzi porţiuni de lambriuri, oglinzi splendide, rămăşiţe din vitralii şi câteva candelabre care denotă faptul că această clădire era una dintre cele mai luxoase din Timișoara.
În prezent, clădirea nu se poate vizita. Accesul este permis persoanelor autorizate: angajaţii rectoratului sau studenții Politehnicii. Astfel, turiştii călători prin Timişoara se vor opri în mod sigur să admire clădirea din exterior sau să ia masa în elegantul restaurant din palat. Aşa cum Josef Geml, primarul Timişoarei, între 16 iunie 1914 şi 4 septembrie 1919, afirma despre edificiu, într-o vizită a sa în 1927, palatul este “cea mai frumoasă casă din oraş”.
Mijloace de transport în comun:
-Troleibuz: Linia 11, 14, 18, stația Piața Regina Maria
