Pasăre rară în Bucegi
Cocoşul de munte trăieşte la noi în ţară pe tot cuprinsul lanţului carpatin, preferând pădurile de răşinoase sau în amestec cu foioasele. Este o pasăre greu de văzut în habitatul său natural deoarece este foarte precaută.
Caracteristici
Cocoşul de munte face parte din familia fazanului, ordinul Galliformes. Capul, corpul, aripile sunt închise la culoare, iar roşul din împrejurul ochilor îi dă o notă de regalitate împreună cu tarsul îmbrăcat cu pene până la degete. Coada desfăcută are formă de evantai, fiind compusă din 16-18 pene mari. Ciocul este scurt şi puternic, asemănător păsărilor de pradă, iar auzul şi văzul sunt foarte dezvoltate. El poate atinge la maturitate o greutate de 3,5 - 5 kilograme. Femela este mai mică, ea poate atinge 1,8-2,5 kg, iar culoarea ei este ruginiu pestriţ. Hrana vegetală, muguri şi cetină, lujeri şi frunze de afin, ierburi diferite, fructe de pădure, este completată cu fauna nevertebrată cu care îşi hrăneşte şi puii.
Reproducere
Rotitul, dansul nupţial al cocoşului de munte, este spectaculos printr-un ansamblu de mişcări şi sunete, are loc pentru atragerea perechii, la începutul primăverii, singura perioadă de altfel când te poţi apropia de el. Femelele depun ulterior șase-zece ouă într-un cuib ridicat pe sol între ierburi şi buruieni, după 27 de zile are loc ecloziune, iar după numai zece zile puii pot zbura. Duşmanii naturali ai cocoşului de munte sunt din rândul mamiferelor şi păsărilor răpitoare din habitatul montan, dar și omul este un pericol, pentru că reprezintă un trofeu râvnit şi foarte valoros pentru vânători, efectivele lui reducându-se foarte mult, ceea ce a adus la protejarea lui prin lege.
Prezenţa lui în Parcul Natural Bucegi întregeşte tabloul simbolurilor montane alături de floarea- de-colţ, capra-neagră, ursul brun.
