X

Grădina Botanică

25 Mar 2015 | scris de Iulia Burada
  • Grădina Botanică
  • Grădina Botanică
  • Grădina Botanică

Șoseaua Cotroceni 32, București 4,00 rating / 4 voturi
Review Merg.In
Grădina Botanică 

De peste o sută cincizeci de ani, grădina este un alt parc al Bucureștiului


Natura înseamnă magie, o magie a existenței dincolo de cotidian și de profan, unul dintre aceste locuri magice este Grădina Botanică “Dimitrie Brândză” a Universității din București. Aici regăsim un palmier înalt de 18 metri, sere extraordinar de frumoase, ferigi cu frunze în formă de coarne de cerb, alei cu plante încântătoare, un sector cu plante rare, plante mediteraneene, conifere, circa 130 de specii de trandafiri, peste o sută  de soiuri de iriși și un Muzeu Botanic, ce dorește conservarea naturii moarte.

În prezent are o suprafață de 17,5 hectare, situată în partea de vest a orașului, relevând caracteristicile reliefului specific regiunii de câmpie. Grădina Botanică este amplasată pe Șoseaua Cotroceni, pe malul drept al Dâmboviței, numărul 32, din sectorul 6 al Bucureștiului.
 
Scurt istoric
La obârșiile ei, Grădina Botanică din București se întindea pe o suprafață de doar șapte hectare, fiind înființată în anul 1860, la inițiativa doctorului Carol Davila cu un decret al domnitorului Alexandru Ioan Cuza. Inaugarea acesteia are loc la 5 noiembrie 1860. Cel care a amenajat-o a fost celebrul botanist Ulrich Hoffmann, fiind și primul director al acestei instituții.
Mutarea acesteia în centrul orașului, pe terenurile Palatului Vasile Șuțu, are loc în anul 1874, trecând în componența Universității din București,  directorul instituției devenind profesorul - doctor Dimitrie Brândză, cu o activitate absolut impresionantă în domeniul botanicii, al cărui nume îl și poartă, în semn de recunoștință pentru toată strădania sa.
La propunerile profesorului, Grădina Botanică a fost mutată pe actualul amplasament, având ca exemplu pentru amenajarea grădinii modelul serelor Grădinii Botanice din Liège. În 1960 a fost construit Institutul Botanic, între 1973 și 1976 serele de expoziție, cu o suprafață de peste 2500 de metri pătrați, iar în 1978 este inaugurat noul Muzeu Botanic.
 
Organizarea Grădinii Botanice
Grădina Botanică este repartizată pe trei sectoare fundamentale: Sectoarele exterioare, Sectoarele interioare și Muzeul Botanic.

Sectoarele interioare
Serele de expoziție sau serele mari au fost date în folosință în 1977, înainte funcționând Corpul vechi, construit în anul 1891, structura lor este realizată pe 8 compartimente, unde putem regăsi plante specifice zonelor calde ale globului, climei tropicale și ecuatoriale. Criterille de repartiție sunt atât taxonomice, cât și ale mediului de viață, astfel încât plantele care viețuiesc în aceleași condiții sunt grupate în același compartiment.
Palmariul este Pavilionul Central, cel mai înalt din sere, dar care totuși nu este încă renovat, celelalte fiind reabilitate în perioada 2008- 2013 cu ajutorul Universității din București și al Ambasadei Elveției, costurile, de exemplu, pentru renovarea a două compartimente din seră, printre care și cel de plante acvatice, ridicându-se la două milioane de lei. Palmariul are o suprafață de aproximativ 600 mp și o înălțime de 18,5 metri fiind destinat colecțiilor de plante înalte: palmieri, ficuși, filodendroni, liane de talie mare.
Aici sunt prezente 40 de specii de palmieri, originare din China, India, California, Africa, Indochina etc., cu tulpini foarte înalte, putând atinge chiar  30-35 de metri înălțime, cel mai înalt având 18 metri, cât are și cupola din seră.  Coroanele lor sunt foarte bogate, putând atinge chiar 2-3 metri lungime, cu formă de evantai.
Compartimentul orhideelor cuprinde orhidee din climatul cald, exotice, tropicale sau ecuatoriale.  Dar sunt prezente și orhidee din climatul românesc, de exemplu papucul doamnei sau sângele voincului. Sunt în jur de 12 specii prezete, dar există foarte multe specii din tipul de orhidee phalaenopsis, pe care o regăsim și în apartamente. Există, de asemenea, și soiuri de orhidee cymbidium. O altă specie care atrage atenția este cea care ne dăruiește batonul de vanilie, respectiv orhideea vanilla planifolia.
Compartimentul ferigilor exotice. Ferigile provin, ca si orhideele, din climate calde, fiind plante epiphyte, au nevoie de umbră, de umezeală, în plus față de cele autohtone au nevoie de foarte multă căldură. Frunzele lor au forme variate, cele în formă de pană, foarte crestate, altele cu frunze întregi cu aspect de sabie, respectiv cycas sagotierul, apropiată atât de ferigi, cât și de conifere, fiind considerată o plantă așa-zis primitivă, originea acesteia pierzându-se în timp, acum 100 - 150 de milioane de ani, în era mezozoică. Frunzele sunt foarte elegante, semănând foarte mult cu palmierul, dar neavând nicio legătură botanică cu acesta.
O altă ferigă interesantă, cu frunze în formă de coarne de cerb, este feriga  platycerium, originară din zona Noua Zeelandă, Australia, aceasta nu seamănă cu cele obișnuite, se fixează pe ramurile arborilor cu frunzele ei membranoase maronii, din care iese un mănunchi de frunze de coarne de cerb.
Compartimentul plante mediteraneene, subtropicale unde putem regăsi diverse citrice: portocale, mandarine, lămâi, grepfrut sau alte plante specifice zonei subtropicale, zona mediteraneeană, sud-estul Asiei, fiind prezente și arborele de cafea, camforul, măslinul, dafinul.
Compartimentul plantelor acvatice și palustre tropicale unde regăsim nuferi, ce pot fi văzuți după lunile iunie-iulie, o colecție de plante aromatice, din familia zingiberaceae, cum ar fi ghimbirul, bonsaiul, dar și plante carnivore.
Compartimentul cactușilor și al plantelor suculente. Aici există aproape 300 de specii de cactuși, ce înfloresc în perioada de vară, cu tulpini globuloase, foarte țepoși, sau cei numiți popular “limba soacrei”, foarte rezistenți la frig, putând fi regăsiți chiar și la 4000 de metri altitudine. Cactușii columnari, exemplare care la vârste de peste 100 de ani pot deveni adevărați arbori cu înălțimi de peste 10-15 metri, lemnficați. Aceste plante provin din zonele cu climat arid, deșertice. Cactușii provin din America Centrală și de Sud, ca și agavele.
Arborele de cauciuc poate fi, de asemenea, admirat aici, făcând parte din grupul euphorbilor, ce conține o sevă lăptoasă, din care se extrage cauciucul. Aloea poate fi regăsită aici.
Compartimentul bromeliilor. Acestea folosesc ca suport ramurile de copaci, florile lor colorate țipător înfloresc doar o dată, apoi vor fructifica și vor face lăstari. Florile propriu-zise durează maximum o săptămână.
Pavilionul pădurea tropicală reprezintă cea mai veche seră  din țară, fiind considerată monument de arhitectură, unde există un mic colț de pădure tropicală cu plante de covor, ce trăiesc la nivelul solului, sau plante care se cațară, fiind prezent și un arbore cu o vârstă de peste 100 de ani, dar și bananieri.
Herbarul central (1882) a ars în urma bombardamentului din 4 aprilie 1944, reușind să fie salvate de la incendiu în principal grupele de plante inferioare, fiind apoi refăcut prin donații.
Biblioteca are un număr impresionat de volume, aproximativ 9000 de exemplare cu 300 de titluri de publicații periodice, circa 2000 de cărți și numeroase extrase.  Aceasta are la bază schimburile interne și internaționale cu peste 250 de parteneri. Publicația Grădinii Botanice "D. Brândza" este Acta Horti Botanici Bucurestiensis, ajunsă la cel de-al 28-lea volum. Semințeria reprezintă compartimentul schimburilor de materiale vegetale (semințe și plante vii) cu instituțiile similare din țară și din străinătate.

Sectoarele exterioare
Sectorul decorativ (1956), poziționat chiar la intrarea în Grădina Botanică, cu o suprafață de aproximativ 5000 mp, cu circa 500 de specii de plante lemnoase și erbacee.
Sectorul plante rare ( 1962) include specii endemice, rare sau amenințate la nivel  național și european. Aici regăsim taxonii proveniți din Dobrogea, sudul Munteniei și Tohanlati, există și plante aflate în proces de conservare.
Sectorul plante mediteraneene include mai mult de 100 de specii cu origine mediteraneeană, unele putând fi regăsite și în flora spontană a țării noastre, în regiuni cu climat similar, cum ar fi sudul Dobrogei, al Olteniei si Banatului.
Sectorul grădina italiană este poziționat în vecinătatea Institutului Botanic, exact în centru se poate vedea un bazin, de formă dreptunghiulară, mărginit pe laturi de forme globuloase mari de buxus sempervirens, în el se regăsesc plante acvatice, cât și palustre.
Sectorul flora Dobrogei este amplasat pe o colină, simbolizând  relieful predominant din Dobrogea, regăsind aici plante specifice faunei din această zonă.
Sectorul Munții Carpați reprezintă miniatura lanțului Carpatic cu flora sa erbacee, arbustivă și arboricolă.
Sectorul colina coniferelor cuprinde o cascadă, care are ca scop aclimatizarea coniferelor, regăsind aici spectaculosul chiparos de baltă (taxodium distichum), originar din America de Nord.
Rosarium, sectorul trandafirilor, cuprinde circa 130 de soiuri de trandafiri de talii diferite, acest sector reprezintă o splendoare a culorilor și miresmelor, din primăvară și până toamna târziu.
Colecția de iris, apropiată de rozariu, include 7 specii și peste 100 de soiuri de Iris germanica, printre care amintim‘Concord velvet’, de un mov intens, ‘Golden kind’, cu floare mare, galbenă, ‘Lady Boscoven’, cu tija încărcată de numeroase flori de un alb pur etc.
Sectorul plante utile cuprinde plante ce pot fi utilizate în medicina homeopată sau alopată. Pe langă acestea, aici se cultivă plante furajere, melifere, zaharifere, amidonoase, oleaginoase, taninifere, tinctoriale, cromatice, plante utilizate pentru obținerea fibrelor textile, a hârtiei, plante pentru băuturi, tot aici regăsim și 320 de taxoni. 
Muzeul Botanic a luat naștere în anul 1882, fiind înființat de către profesorul- doctor Dimitrie Brândză, suferind de-a lungul timpului foarte multe transformări. Aici regăsim plante uscate, presate, conservate în alcool sau formol și sub formă de mulaje.
Evenimentele organizate în Grădina Botanică sunt diverse, cu scop educațional privind botanica, horticultura și științele naturii pentru grădinițe, ciclul primar și gimnazial, dar și pentru publicul larg Au avut loc, de asemenea, și evenimente  precum Noaptea Lungă a Filmelor Scurte.
 
 
Detalii
Venue name: Grădina Botanică
Adresa: Șoseaua Cotroceni 32, București
Telefon 021 410 9139
Website: http://www.unibuc.ro/n/resurse/gradina_botanica.php
Program

An-tan-te

 AN-TAN-TEJu-căm azi jo-curi de ieri Pe data de 1 Iunie, între orele 14:00 și 22:00, la Grădina Botanică, se dă startul primului eveniment de joacă în aer liber pentru copii.Organizatorii își propun s...

Luni 01 Iunie 2015 - Luni 01 Iunie 2015

IaFest 2016

Imediat după ce se deschid porțile cerului în Noaptea de Sânziene, se deschid și porțile Grădinii Botanice București pentru a găzdui IaFest 2016. Între 25 și 26 iunie, de la ora 11.00...

Sambata 25 Iunie 2016 - Duminica 26 Iunie 2016

Marele Picnic ShortsUP 2016

Pentru bucureștenii flămânzi de scurtmetraje, luna iulie se încheie cu a treia ediție a evenimentului Marele Picnic ShortsUP. Între 29 și 30 iulie 2016, Grădina Botanică va deveni un refugiu...

Vineri 29 Iulie 2016 - Sambata 30 Iulie 2016

The Fresh in The Garden

În data de 9 iunie 2018, Grădina Botanică din București găzduiește evenimentul The Fresh in The Garden, unde vor concerta o serie de trupe in variantele lor mai puțin cunoscute. Adică? Adică, conform...

Sambata 09 Iunie 2018 - Sambata 09 Iunie 2018

Marele Picnic ShortsUP, ediția 5

Vacanța urbană Marele Picnic ShortsUp a ajuns la ediția cu numărul 5, ocazie cu care cinefilii amatori de relaxare pe iarbă au parte de 3 zile și 3 seri de filme scurte într-un cadru de poveste:...

Vineri 27 Iulie 2018 - Duminica 29 Iulie 2018
Comentarii