X

Arcul de Triumf

21 Dec 2016 | scris de Raluca Dobra
  • Arcul de Triumf
  • Arcul de Triumf
  • Arcul de Triumf
  • Arcul de Triumf
  • Arcul de Triumf

Piața Arcul de Triumf, București 5,00 rating / 2 voturi
Review Merg.In

De la monarhie până la democrație
 

Arcul de Triumf este un monument construit în anul 1922 în cinstea proclamării Unirii prin care este atestată participarea României la Primul Război Mondial. Această construcție a suferit multiple transformări de-a lungul ultimului secol pentru a ajunge în stadiul actual. Arcul de Triumf este situat în piața cu același nume din București, în sectorul 1, la intersecția șoselei Kiseleff cu bulevardele Alexandru Constantinescu, Alexandru Averescu și Constantin Prezan.

Arcurile de triumf sunt unele dintre cele mai influente și distinctive tipuri de arhitectură și au forma de portic arcuit. Se presupune că au fost inventate de romani pentru comemorarea victoriilor sau a altor evenimente publice cum ar fi moartea unui membru al familiei imperiale sau formarea de noi colonii. În București au fost ridicate provizoriu mai multe arcuri de triumf ce au marcat, pe rând, unirea Țării Românești cu Moldova în urma revoluției din 1848, Unirea Principatelor, în 1859 când a fost adoptat și numele de România, câștigarea independenței României în 1878, trupele învingătoare urmând să treacă pe sub el, jubileul de 40 de ani de domnie ai Regelui Carol I, în 1906, și revenirea familiei regale române din „exilul” de la Iași în 1918.

În vremuri de monarhie – ce-a fost...
După Primul Război Mondial, deoarece structura ultimului arc de triumf era precară, construirea unui monument cu caracter permanent devenea imperioasă. În 1922, arhitectul Petre Antonescu a preluat proiectul de reconstrucție al Arcului de Triumf ce trebuia terminat în același an, înainte de încoronarea regelui Ferdinand I și a reginei Maria. Din cauza timpului foarte scurt, scheletul monumentului a fost turnat din beton armat, dar basoreliefurile fațadelor au fost făcute din ipsos. Acest demers a cauzat deteriorarea aspectului exterior al Arcului de Triumf, care, în 1932, a fost aspru criticat în articolul lui Mihai Mora, intitulat „O datorie imperioasă”. Contrar cererilor vociferate de personalitățile timpului respectiv, monumentul nu a fost demolat, ci a fost restaurat. În acest fel, în 1935, Petre Antonescu a primit o a doua șansă. Acesta a cooptat pentru proiectul de restaurare artiști cunoscuți în perioada interbelică cum ar fi Constantin Baraschi, Mac Constantinescu, Cornel Medrea, Frederick Storck, Ion Jalea, Alexandru Călinescu, Costin Petrescu, Dimitrie Onofrei și Dimitrie Paciurea.

Arcul a fost construit din granit de Deva, iar noua fațadă a acestuia a fost realizată cu elemente din marmură de Rușchița, piatră și bronz, pentru care a fost nevoie de o investiție de peste 7 milioane de lei din partea foștilor combatanți din Primul Război Mondial și a multor asociații. Lucrările de restaurare urmau să fie finalizate până la 1 decembrie 1936 pentru comemorarea a 18 ani de la unirea Transilvaniei cu România. La acest eveniment au luat parte regele Carol al II-lea, mama sa, regina Maria, și prințul Mihai. În cei 11 ani ce au urmat până la schimbarea formei de guvernământ a României trupele române au defilat pe sub arc de mai multe ori, printre care, în 1941, după eliberarea Basarabiei și a Bucovinei de Nord de sub ocupație sovietică, și în 1945, la sfârșitul celui de-al Doilea Război Mondial.

Primele decorațiuni
Lucrările decorative ale sculptorului Dumitru Mățăoanu, din 1922, au fost înlocuite pe fațada de sud a monumentului cu chipul regelui Ferdinand și cel al reginei Maria, sculptate de Alexandru Călinescu, și cu două simboluri ale Victoriei realizate de Mac Constantinescu și Constantin Baraschi. Pe fațada de nord erau înfățișate două alegorii, Bărbăție (un războinic cu sabie) de Ion Jalea, și Credință (un tânăr cu o cruce) de Constantin Baraschi, și alte două Victorii de Dimitrie Onofrei și Cornel Medrea. Pe părțile laterale erau scrise proclamațiile regelui Ferdinand către poporul românesc din momentul intrării României în război și proclamația de la Alba Iulia cu prilejul încoronării. De asemenea, pe pietrele de boltă ale arcului erau înscrise localitățile de pe teritoriul României unde s-au purtat bătălii în timpul Primului Război Mondial, cum ar fi Mărăști, Mărășești sau Oituz. Arcul de Triumf avea 27 de metri înălțime – dimensiune păstrată și astăzi –, iar stâlpii acestuia au scări interioare ce conduc către o terasă.

În vremuri de totalitarism și socialism – a fost...
După abdicarea regelui Mihai, pe 30 decembrie 1947, România a devenit Republică Populară, iar regimul totalitar instaurat a avut repercusiuni majore asupra aspectului Arcului de Triumf. Multe dintre panourile din interiorul arcadei ce purtau numele bătăliilor din Primul Război Mondial, printre care Cetatea Albă, Cahul și Budapesta, au fost acoperite cu zidărie. Efigiile din marmură ale regelui Ferdinand și al reginei Maria au fost înlocuite fiecare cu câte o floare sculptată în piatră, iar proclamațiile înscrise pe părțile laterale ale monumentului au fost, de asemenea, înlăturate.

În 1955, Consiliul de Miniștrii a declarat Arcul de Triumf monument de cultură, dar nu a mai fost îngrijit până la sfârșitul anului 1981, când, sub îndrumarea arhitectului Emil Ionescu, au început lucrări de restaurare. Au fost efectuate intervenții superficiale, și anume de eliminare a mucegaiului, de stopare a apelor pluviale și de reparare a terasei.
 

În vremuri de democrație – ...și ce-a rămas!
După căderea comunismului, în 1989, însemnătatea edifciului a fost revelată din nou, iar la 1 Decembrie 1990 armata română reîncepe tradiția defilării pe sub Arcul de Triumf. Medalioanele de bronz cu chipurile regelui Ferdinand și al reginei Maria și-au reluat pozițiile în locul celor două flori, la fel ca și inscripțiile de pe părțile laterale ale monumentului și de sub arcadă.

Un subiect controversat a fost, în 2008, ștergerea numelui „Budapesta” de pe placa corespunzătoare. Acestă situație a fost soluționată în timpul lucrărilor de restaurare – inclusiv de consolidare a structurii și izolare antiseismică a bazei clădirii – care au avut loc în perioada 2014-2016. În acest timp, tradiția defilării armatei române de Ziua Națională nu a mai avut loc, aceasta fiind reluată în 2016 când lucrările au fost finalizate. Aceste lucrări în valoare de circa 6,6 milioane de euro au fost efectuate cu fonduri europene, nerambursabile.

Monumentul are în incinta lui un mic muzeu ce poate fi vizitat de Ziua Națională a României sau cu ocazia altor evenimente importante. În muzeu există patru expoziții permanente: „Marea Unire de la 1918”, „Arcul de Triumf în Imagini”, „Marele Război al Reîntregirii Neamului” și „Heraldica Marilor Familii Boierești”.


Mijloace de transport:
-autobuze stația Arcul de Triumf: 131, 205, 282, 330, 331 bis, 331, 335, 783
-metrou stația Aviatorilor - Magistrala 2 (M2)

 

Ne bucurăm că articolul nostru v-a stârnit interesul. Ne-ar fi de mare folos dacă v-ați răpi încă 4 minute pentru completarea acestui chestionar.

Detalii
Venue name: Arcul de Triumf
Adresa: Piața Arcul de Triumf, București
Telefon
Website:
Program

Recunoașterea traseului Prima Evadare 2016

NoMad Merida CST organizează în acest weekend recunoașterea oficială a traseului concursului prietenos de ciclism cross-country, Prima Evadare 2016. Sâmbătă, 16 aprilie 2016, cei interesați sunt...

Sambata 16 Aprilie 2016 - Sambata 16 Aprilie 2016

Super Cupa AV Randonneurs România 2017

Pe 12 august, Adevărații VeloPrieteni pedalează 1000 de km către cel de-al 5-lea brevet la Super Cupa AV Randonneurs România 2017! Fie că ai mai pedalat alături de ei pentru primele 4 brevete, fie că...

Sambata 12 August 2017 - Marti 15 August 2017
Comentarii