X

Uranus, acum. Între traume și lecții pentru viitor

03 Dec 2019 | scris de Monica Grecu
  • Uranus, acum. Între traume și lecții pentru viitor
  • Uranus, acum. Între traume și lecții pentru viitor
  • Uranus, acum. Între traume și lecții pentru viitor
  • Uranus, acum. Între traume și lecții pentru viitor
  • Uranus, acum. Între traume și lecții pentru viitor

3,00 rating / 2 voturi
Review Merg.In

La intrarea în Muzeul Național de Artă Contemporană (găzduit din 2004 în aripa din spate a Casei Poporului, ca un mic gest de recuperare a acestui spațiu imens pentru publicul larg) se găsește în aceste zile o instalație din sârmă care ne duce cu gândul la plasa de fier folosită în construcții.

 

La o privire mai atentă, se vede conturul fantomatic al unei bucăți dintr-o casă, cu o fereastră, ilustrare a amintirilor legate de unul dintre cele mai frumoase cartiere ale Bucureștiului de odinioară, făcut una cu pământul de buldozerele constructorilor socialismului așa-zis „multilateral dezvoltat” al anilor `80. Este și semnul expoziției URANUS ACUM, proiect cultural realizat de platforma Zeppelin, biroul Ideilagram și Filiala București a Ordinului Arhitecților din România, în parteneriat cu MNAC, Academia Română și Universitatea de Arhitectură și Urbanism „Ion Mincu” București și finanțat de Ordinul Arhitecților din România (OAR) prin Timbrul de Arhitectură și de Administrația Fondului Cultural Național – AFCN.

 

Expoziția, secondată de o arhivă digitală și instalații în spațiul public, își propune să readucă în memoria colectivă patrimoniul distrus de comuniști, să contribuie la salvarea și regenerarea patrimoniului rămas și să educe publicul despre importanța conservării istoriei și culturii prin monumentele reprezentative. Scopul final nu este doar acela de a expune rănile provocate de pierderea caselor foștilor locuitori ai cartierului, ci este un exercițiu de rememorare și un avertisment împotriva complezenței. De altfel, o mare contribuție la realizarea ei au avut-o chiar foștii proprietari, care au pus la dispoziție obiecte și fotografii din colecțiile lor și au explicat, în interviuri impresionante, în ce constă frumusețea cartierului Uranus.

 

„Fiind un cartier crescut în mod natural de-a lungul secolelor, nu planificat, Uranus avea proporții umane, prietenoase, ale străzilor și caselor, dar și vegetație abundentă și orientarea naturală care să apere trecătorul de vânt și de excesele climei de aici”, explică Dorothee Hasnaș, pe care o regăsim printre curatorii expoziției. În configurația actuală a zonei, cu bulevardul Unirii (fost Victoria Socialismului) mai lung decât Champs-Élysées, te bate vântul din toate părțile și spațiile comerciale de la parterul blocurilor nu funcționează, pentru că locul nu este potrivit pentru promenadă. „Cât despre deal, suntem nevoiți să mergem astăzi în jurul zidurilor lui, acesta rămânând mereu inaccesibil. În locul fostului cartier avem acum trei loturi goale: maidanul din fața Academiei, dealul interzis al puterii și parcul Izvor. Însă odată, aici, în locul fiecărui arbore din parc era o clădire care trăia, cu oamenii ei, cu poartă și cu grădina-n care se plimbau pisici, cu, uși și geamuri și mobilier înăuntru... Erau școli, biserici, mânăstirea Mihai Vodă cu Arhivele Statului, stadionul Republicii și alte locuri dragi bucureștenilor.”

 

Pe fiecare dintre cele trei loturi se găsește câte o instalație care face parte tot din proiectul URANUS ACUM și redă părți din clădirile demolate: o bucata din casa de pe strada Ecoului nr. 50 (în parcarea de autocare din fața Academiei), intrarea clădirii din strada Mihai Vodă 55 (în parcul Izvor) și instalația din curtea MNAC. „Exemplul Uranus este unic prin modificarea topografiei locului, nu au fost șterse doar clădirile și rețeaua de străzi”, explică Dorothee Hasnaș. „În locul dealului cu denivelările sale crescute natural a fost construit un platou artificial, pe care a fost așezată Casa Poporului. Asta înseamnă că, față de locurile inițiale, acum unele clădiri ar fi deasupra (parc Izvor, unde terenul urca mult dinspre râu și astăzi pragul ușii bisericii ar fi în aer la vreo 7 metri) sau îngropate – treptele MNAC sau Ecoului 50/Academie.”

 

Iar trecutul, dincolo de traumele pe care le-a produs, trebuie să servească și drept lecție pentru viitor. De aceea, în expoziția URANUS ACUM vin grupuri de copii, printr-un parteneriat cu organizația De-a Arhitectura, și învață cât de important este să păstrăm și să dezvoltăm orașul cu sens. Văd în expoziție suprapunerile de planuri (clădirile demolate, cele construite în locul lor, ce se găsește acum în zonă), își pun întrebări și își înțeleg mai bine istoria și orașul.


Iar adulții au și ei parte de tururi ghidate prin fostul cartier, organizate de curatorii Ștefan Ghenciulescu, Dorothee Hasnaș și Ilinca Păun Constantinescu, de dezbateri și întâlniri cu prietenii proiectului și cu foștii locuitori și de o întâlnire mai largă, ca schimb de păreri și sugestii pentru continuarea proiectului, între locuitorii împrăștiați acum în mai multe cartiere ale Bucureștiului, dar și în străinătate, care revin acasă de Crăciun.

 

URANUS ACUM este un proiect cultural participativ și interactiv dedicat unui eveniment traumatic – marea operație de distrugere și reconfigurare urbană din anii ’70-’80. Principalul său obiectiv este o reconstituire simbolică și analitică a unui realități urbane eliminate. Deși negat în mod oficial, proiectul totalitar continuă și astăzi sub diferite forme mai mult sau mai puțin evidente. Expoziția de la MNAC este deschisă până pe 12 ianuarie 2020, instalațiile exterioare rămânând pe termen nelimitat.

 

Uranus Acum. Expoziție, arhivă digitală și instalații în spațiu public

Echipa curatorială: DorotheeHasnas, Ștefan Ghenciulescu, Ilinca Păun Constantinescu

Co-autori: Dorothee Hasnaș, Ștefan Ghenciulescu, IDEILAGRAM

Colaboratori cercetare: Nicolae Lascu, Hanna Derer, Sorin Vasilescu (arhitecți), Iris Serban, antropolog, Oana Valentina Suciu, sociolog.

 Muzeul Naţional de Artă Contemporană, București – MNAC, 17 octombrie 2019 - 12 ianuarie 2020

 

ARHIVĂ ONLINE ȘI INFORMAȚII DESPRE PROIECT, AICI.

 

Acest articol este publicat în cadrul proiectului „Valorile culturale din Sectorul 5 – promovare, conștientizare, valorificare”, derulat de către Asociația Harmony, Filiala, cu sprijinul financiar al Sectorului 5 al Municipiului Bucureşti prin Centrul Cultural şi de Tineret „Ştefan Iordache”, prin programul de finanţare nerambursabilă în anul 2019. Conţinutul acestui articol nu reprezintă în mod necesar poziţia oficială a Sectorului 5 al Municipiului Bucureşti.

 

 

Comentarii