„De după o perdea de plopi uriași se ivește liceul, vechi de trei sferturi de veac, maiestuos și frumos pentru mine ca niciun alt liceu din țară. Oare nu el mi-a adăpostit opt ani de zile micile griji și necazuri, îndoielile de dragoste, intrigile copilărești, naivele aventuri, primele versuri furate orelor de curs și dăruite iubitei cu generozitatea unui prinț indian? Zugrăvit alb, iar la ferestrele de sus cu un brâu de cărămidă aparentă, vopsită în albastru ca cerul – culoarea noastră, a lăzăriștilor, culoarea dragă a șepcilor noastre, culoare de care eram mândri, blazonul nostru de nobleță școlară, lăudat cu ifose de muschetar (...); într-adevăr, ce culoare este mai frumoasă ca albastrul cerului?”, descria Grigore Băjenaru liceul în „Cişmigiu & Comp.”.
Fondat în 1860, este al doilea cel mai vechi liceu din Bucureşti.
Al doilea gimnaziu în limba română din Bucureşti a fost numit de domnitorul Alexandru Ioan Cuza „Gheorghe Lazăr” la 18 ianuarie 1860. După cel care „a restituat limba română în dreptul său de limbă de studiu și a fost reîntemeietorul școalelor naționale”.
Ziua liceului este sărbătorită de atunci la această dată, când școala și-a deschis porțile.
Decretul înființării liceului poartă semnătura regelui Carol I și data de 20 mai 1890. În toamna lui 1890 a fost inaugurat noul local de lângă Cișmigiu.
„Construcţia a fost proiectată de arhitectul F.G. Muntureanu, cu studii în Anglia. Este o bijuterie arhitectonică, de o sobrietate elegantă, îmbinând mai multe stiluri: de la cel brâncovenesc până la cel neoclasic englez”, „Lazărul” fiind comparat cu liceele pariziene din preajma Grădinii Luxembourg, potrivit istoricului liceului de pe site-ul oficial.
În timpul ocupaţiei germane, în 1917, liceul a fost sediul Poliţiei. În perioada stalinistă a primit denumirea de Şcoala medie nr. 22. În 1955 a revenit la denumirea consacrată. După Revoluţie a fost renovat, iar din 1995 primeşte titulatura de Colegiu Naţional.
Renumele liceului a fost clădit de-a lungul anilor datorită directorilor şi profesorilor remarcabili, precum D. Mirescu, V. I. Păun sau Marin Dumitrescu, și a unor profesori de elită ca Scarlat Demetrescu, V. Atanasiu, Simion Radian, Marcel Brândză, Eftimie Metaxa, Dimitrie Ionescu.
Aici, la cercul de Matematică al profesorului I. Banciu s-a format matematicianul Dan Barbilian (numele adevărat al scriitorului Ion Barbu), premiat la toate concursurile „Gazetei matematice”.
La „Lazăr” au fost înfinţate echipe de teatru, dansuri și gimnastică, cercul de desen, serbările școlare fastuoase, corul și orchestra liceului (1860; 1876), societatea sportivă „Viitorul” a elevilor lăzăriști (1901), cea mai modernă sală de sport din Capitală (1905-1909), organizația de cercetași (1913), o bibliotecă (în 1910), un muzeu (în 1920).
Prima revistă a liceului a apărut în 1919, se numea „Zboruri” și a fost înființată de Camil Petrescu.
Lăzărişti de seamă care au învăţat pe băncile de aici au fost arhitecţii Emil Prager, Cristofi Cerchez, Liviu Ciulley, Cezar Lăzărescu, Petre Antonescu, medicii Constantin Bacaloglu, Alexandru Rădulescu, Marius Nasta, Basil Theodorescu, Arthur Kreidler, Ion Chiricuță, Alexandru Priscu, Dorin Hociotă, pictorii Ion Andreescu, Samuel Mutzner, Marcel Iancu, muzicienii Dinu Lipatti, Constantin Speteanu, Mihai Constantinescu, Șerban Tassian, Edi Petroșel, Zoia Alecu, Mișu Cernea, Vlad Cernea, Mircea Vintilă, scriitorii Grigore Băjenaru, Tudor Vianu, Ion Barbu, Vasile Voiculescu, Urmuz, G. Călinescu, Camil Petrescu, Al. Kirițescu, Cincinat Pavelescu, Liviu Franga, dramaturgii, regizorii şi actorii Camil Petrescu, Liviu Ciulei, Cristian Pepino, Dinu Cocea, Florian Pittiș, Melania Cârje, Dan Tufaru, Ioana Pavelescu, Geo Costiniu, Anda Călugăreanu, Cristina Deleanu, George Mihăiță, Aimée Iacobescu, Rodica Popescu-Bitănescu, Gabriel Coveșeanu, Florin Piersic Jr., Andreea Bibiri, Ioana Calotă.
Acest material este publicat în cadrul proiectului „Valorile culturale din Sectorul 5 – promovare, conștientizare, valorificare”, derulat de către Asociația Harmony, Filiala, cu sprijinul financiar al Sectorului 5 al Municipiului Bucureşti prin Centrul Cultural şi de Tineret „Ştefan Iordache”, prin programul de finanţare nerambursabilă în anul 2017
Conţinutul acestui material nu reprezintă în mod necesar poziţia oficială a Sectorului 5 al Municipiului Bucureşti
