X

Biserica Zlătari

25 Mar 2015 | scris de Maria Ardelean
  • Biserica Zlătari
  • Biserica Zlătari
  • Biserica Zlătari
  • Biserica Zlătari

Calea Victoriei 12D, București 2,57 rating / 7 voturi
Review Merg.In
Biserica Zlătari

Este singura biserică din Bucureşti cu hramul „Sfântul Ciprian al Antiohiei“
 
În această biserică sunt adăpostite moaştele Sfântului Ciprian, cel mai vestit vrăjitor al Imperiului Roman care, printr-o minune, s-a creştinat, a devenit episcop și, mai târziu, a înfruntat cu stoicism martiriul pentru mărturisirea credinţei sale.
Mai puţin cunoscut este faptul că numele bisericii vine de la ctitorii ei, un grup de "zlătari" greci, aurari și argintari, din mahalaua unui popă cu numele Manta. Biserica a fost ridicată atunci din lemn, pe la mijlocul secolului al XVII- lea.
                                              
Biserica Zlătari este situată pe Calea Victoriei (fostul Pod al Mogoşoaiei), în faţa Palatului CEC, între străzile Stavropoleos şi Lipscani, în apropierea Muzeului Naţional de Istorie a României, într-o zonă încărcată de vestigii ale Bucureştilor de altădată.
Sfântul lăcaş, care se numără printre bisericile cu rezonanţă istorică aparte din centrul vechi al Bucureștiului (Biserica Sfântul Anton/Buna Vestire Curtea Veche, Stavropoleos, Doamnei, Biserica Rusă, Sfântul Dumitru - Poştă), este cunoscută mai ales pentru slujbele de exorcizare, împotriva vrăjilor și a blestemelor.
  
Corul bisericii, format din profesionişti 
Biserica se numără printre puţinele din Bucureşti care se bucură de privilegiul de a avea un cor format din profesionişti, studenţi şi elevi de la şcoala de muzică sau membri ai unor coruri renumite, chiar Madrigal, sau de la Opera Română. În fiecare duminică şi sărbătoare, Corala „Cantate Domino“ a Bisericii Zlătari încântă credincioșii prin piesele muzicale intonate.
 
Arhitectura bisericii 
Din punct de vedere arhitectural reprezintă o construcție de 23 de metri lungime și 12 metri lăţime, cu o singură navă și absidă pentru altar. Naosul este pătrat, aşezat pe patru colţuri deasupra cărora se înalţă patru turnuri mici, octogonale, în timp ce pronaosul, mai îngust, este acoperit cu o boltă semicilindrică. Vitraliile ferestrelor sunt pictate cu imaginile sfinţilor.
La exterior, faţada este realizată din zone tencuite alternând cu cărămidă roşie.
Din păcate, o parte din ansamblul care conferea strălucirea de altadată a dispărut pentru totdeauna: hanul, curtea cu havuzul ei din piatră fasonată de meşteri italieni, cimitirul cu morminte voievodale, ansamblul de odăi boiereşti, la care trăgeau patriarhul Alexandriei și alţi oaspeţi de vază.
 
Scurt istoric 
Biserica, construită din lemn de aurarii greci, este atestată documentar în anul 1667, ca aparţinând unui han al Bucureştilor, de pe Calea Victoriei.
În anul 1705, Mihail Cantacuzino zideşte în locul vechii biserici de lemn o biserică mare, care a fost înzestrată cu  moşii și numeroase alte dotări care fac din ea, spre mijlocul secolului al XVIII-lea, una dintre cele mai bogate și renumite ale ţării.
Constantin Brâncoveanu oferă hanul Zlătari, împreună cu Biserica, Patriarhiei de la Alexandria.
 
Reconstruită după planurile arhitectului Xavier Villacrosse, pictată de Gheorghe Tăttărescu
În urma stricăciunilor din timpul cutremurelor din 1802 și 1838, atât biserica, cât și hanul au fost reconstruite de egumenul Calistrat Livis după planurile arhitectului Xavier Villacrosse. Interiorul a fost pictat de Gheorghe Tăttărescu.
Statutul său se va modifica în urma legii secularizării averilor mănăstireşti date de guvernul condus de Mihail Kogălniceanu în timpul domniei lui Alexandru Ioan Cuza, în anul 1863. Zlătari avea în administrare o avere cu un venit considerabil, având în apropierea sa şi hanul cu acelaşi nume care deţinea cea mai bună băcănie din Bucureşti. Cu alte cuvinte, Zlătari era situată într-o zonă selectă (peste drum se afla vestitul Hôtel de France), frecventată de lume bună, cu bani mulţi şi gusturi extravagante.
În 1888 devine biserică de parohie.
În anul 1903, hanul și turnul clopotniţă din faţa lăcaşului sunt dărâmate din motive arhitecturale ce prevăd lărgirea Căii Victoriei.
Biserica a fost restaurată din nou în 1907-1908, de arhitecţii Jean Pompilian și Gr.Cerkez.
Cutremurul din 1940  pune la grea încercare clădirea, care pierde cu acest prilej turlele, reconstruite ulterior în două etape: în 1971, respectiv 1977.
Pe data de 6 ianuarie 1932, în biserică a fost oficiată slujba religioasă de Bobotează, la care au participat regele Carol al II-lea, principele moștenitor Mihai, patriarhul Miron Cristea și președintele Consiliului de Miniștri, Nicolae Iorga, împreună cu membrii guvernului său.
A fost apoi din nou reparată după cutremurul din 1977.
 
Trecută pe lista obiectivelor ce urmau să fie demolate de regimul ceauşist 
În anii '80, biserica Zlătari ar fi trebuit să fie rasă de pe faţa pământului fiind prinsă în planul de sistematizare ceauşist, dar absolut inexplicabil, mai marii partidului s-au răzgândit.
Începând cu anul 2011, în interiorul bisericii încep lucrări de restaurare a picturii semnate de Gheorghe Tăttărescu.
 
Zlătari, bisericuţa aurarilor greci, deşi pare prinsă ca într-o menghină de blocurile din jur, se distinge prin eleganţă şi bun gust.
În mijlocul unui București agitat, plin de griji și de ispite, în vecinătatea unor instituţii importante, Sfântul Ciprian veghează ca un scut nevăzut asupra oraşului.


 
Mijloace de transport:
-linia turistică Bucharest City Tour; este deservită (în perioada primăvară - toamnă) de patru autobuze speciale, supraetajate, cu o capacitate de 77 de locuri, care circulă pe traseul Piaţa Presei, Muzeul Satului, Arcul de Triumf, Piaţa Victoriei, Calea Victoriei, Palatul Parlamentului, Piaţa Unirii, Universitate, Piaţa Romană, Piaţa Victoriei, Piaţa Charles de Gaulle, Şos. Kiseleff şi Piaţa Presei; staţie la 50 de metri de palatul CEC.
-metrou: staţia Piaţa Unirii (Magistrala 2)
-autobuze: staţia Piaţa Naţiunile Unite/Calea Victoriei nr. 2: 104, 123, 124, 385
    
 
Detalii
Venue name: Biserica Zlătari
Adresa: Calea Victoriei 12D, București
Telefon 021 313 83 41
Website: http://www.zlatari.ro/index.php
Program
Comentarii