Monument istoric și un record mondial
Crucea Eroilor Neamului de pe muntele Caraiman face parte dintr-o familie selectă de monumente istorice ale României, ridicate între anii 1926 și 1928, după prima conflagrație mondială. În anul 2013, la 14 august, monumentul a fost introdus în Guinness World Records drept cea mai înaltă cruce din lume, situată la peste 2291 de metri altitudine.
Crucea de pe Caraiman, cum este denumită popular, este așezată pe vârful secund al masivului Caraiman, un vârf stâncos și sălbatic, mărginit de prăpăstii, la altitudinea de 2291 de metri. Dimensiunile cu care a fost înregistrată în Guinness World Records, după spusele inițiatorului acestui demers, Alexandru Bartoc, sunt: înălțimea totală de 39,37 metri, lungimea brațelor de 14,9 metri. Crucea este construită din nervuri de fier masiv, îmbinate într-o împletitură armonioasă, susținută de un postament construit din beton armat și finisat cu similipiatră.Având forma unui trunchi de piramidă, soclul înalt de 7,9 metri este compus din două niveluri închise și o terasă deschisă. Perspectiva oferită de terasa exterioară a monumentului satisface setea de frumos a oricărui spirit critic.
Intrarea eroilor în posteritate
Monument al eroilor, crucea este ridicată după ideea reginei Maria, „întru slava și memoria eroilor căzuți în Primul Război Mondial, 1916-1918, pentru apărarea patriei”, așa cum ne informează placa comemorativă de pe partea de nord a soclului. Îndrăznețul proiect a fost înfăptuit de arhitecții români Constantin Procopiu și Georges Cristinel. Inginerii Alfred Pilder și Teofil Revici s-au ocupat de studiile de rezistență, iar ridicarea monumentului a fost dirijată de Nicu Stănescu și de șeful de șantier maistrul Vasile Bumbulescu. În documentația existentă din acea vreme sunt menționate, ca realizatoare a structurii metalice, Direcția de Poduri din cadrul Direcției Generale CFR și secțiile L1 și L5 Sinaia. Doi ani a durat ridicarea monumentului, din 1926 până în 1928, inaugurarea și sfințirea lui a fost făcută de Ziua Sfintei Cruci, pe 14 septembrie 1928. Construcția a fost realizată sub egida Societății Cultul Eroilor ce a asigurat fondurile necesare executării lucrărilor de construcție de la instituții de stat și din donații de la firme particulare. Transportul materialelor a fost făcut din Gara Bușteni, cu funicularul pus la dispoziție de frații Schill, și din Gara Sinaia, pe ruta Sinaia - Vârful Dichiu - Platoul Bucegi - Vârful Caraiman, cu carele cu boi ale localnicilor voluntari. „Tot ce vedeţi la Crucea eroilor de pe Caraiman este românesc, oţelul a fost produs la Reşiţa, produsele laminate la fel, s-a folosit o tehnologie de avangardă la acel moment, cu oţel moale, acelaşi ca la turnul Eiffel din Paris. Construcţia metalică a fost făcută de Căile Ferate, aceiași care au făcut şi podul lui Anghel Saligny”, explică arhitectul Dan Manea.
Întregul monument s-a făcut cu efort, meșteșug, material și inteligență românească, este o întruchipare a forței de creație și a aspirației spre înalt a neamului românesc.
Iluminarea monumentului de-a lungul timpului
Monumentul a fost iluminat la început cu o sută douăzeci de becuri alimentate de un generator electric montat în soclu. În anul 1939 a fost branșat la sistemul energetic național, de la stația Coștila printr-un cablu subteran. După anul 1989, s-a intervenit de mai multe ori la refacerea și întreținerea instalației de iluminat, pentru ca astăzi, cu cele trei sute de becuri ecologice LED ale sale, să-și impună măreția și frumusețea în fiecare seară.
Guinness World Records
Monumentul eroilor este o realizare tehnică excepțională, din 1928 și până astăzi a rămas cea mai înaltă structură metalică din Europa, la mai mult de 2291 de metri altitudine. A fost verificată și recunoscută de experții Guinness World Records în data de 14 august 2013, după o documentație depusă de Fundația Culturală Bartoc la Londra. „Pentru a marca această recunoaștere, Fundația Culturală Bartoc a realizat o medalie care pe avers are Crucea Eroilor Neamului și două flori ale reginei, iar pe revers chipul reginei Maria, „mama răniților", cea care a inițiat construirea crucii. Medalia a fost oferită, însoțită de o diplomă și un plic omagial, „autorităților locale și centrale”, spune inginerul Alexandru Bartoc. Monumentul are o valoare deosebită, este un reper al recunoașterii europene a României în perioada interbelică și are valoare comemorativă întruchipată într-un simbol creștin.
„În viitor, monumentul va găzdui un soclu compus din două niveluri unite de o scară metalică, un mic muzeu memorial. Va fi posibil și accesul la terasa deschisă, loc destinat foto-shooting-ului. „În proiectul de restaurare, conservare și punere în valoare a monumentului este prevăzută și o platformă de belvedere către abruptul Caraimanului, imediat sub edificiu” spune inginerul Marian Ilie.
Accesul la monument
Turiștii ajunși în stațiunea Bușteni au drept obiectiv principal de vizitat monumentul vizibil de la distanță mare. Diversitatea traseelor ce ajung în șaua Caraiman satisfac orice categorie de turiști. O variantă ar fi urcarea pe potecile din văile apropiate monumentului, altă variantă ar fi urcatul cu telecabina până la Babele și de acolo pe un traseu accesibil către vârful Caraiman. Se mai poate ajunge și cu autoturismul pe șoseaua Sinaia – Vârful Dichiu – Piatra Arsă, 28 de kilometri și mai departe pe jos spre Crucea Caraiman.
Reprezentarea arhitecturală unică stârnește dorința vizitării în orice român și nu numai, a acestui reper istoric, geografic, simbolic în estetica și însemnătatea sa, drept formă de respect față de această mărturie eroică, față de munca încorporată și, nu în ultimul rând, față de timpurile în care au fost depuse aceste eforturi.
