Simbolul vitejiei şi devotamentului caporalului Muşat
Monumentul dedicat eroului caporal Constantin Muşat, cǎzut în prima conflagraţie mondialǎ, este o impresionantǎ compoziţie arhitecturală situată în faţa gării din Buşteni. Simbolul purtat peste vremuri de aceastǎ operǎ arhitecturalǎ menține viu în conștiința populară spiritul de devotament, vitejie și onoare cu care caporalul Constantin Mușat și-a sacrificat viața pentru apărarea independenței patriei.
La inițiativa Ministerului de Război, în anul 1919, autoritățile militare au hotărât ca pentru a comemora curajul și actele de bravură ale eroului Constantin Mușat, imaginea lui să fie redatǎ în statuie. Astfel, în 1928 sculptorul Ion Dimitriu Bârlad a fost desemnat să realizeze trei monumente în memoria caporalului Constantin Mușat în orașele Bârlad, Brăila și Bușteni. Cele trei monumente poartă același nume: „Ultima Grenadă”. Monumentul din Bușteni a fost ridicat și prin implicarea materialǎ şi logisticǎ a patronului fabricii de hârtie, Otto Schiel. Statuia din bronz, așezată pe un soclu placat cu marmură, se află pe o terasǎ generoasă în fața gării orașului. În realizarea statuii sculptorul a fost inspirat de o scenǎ din realitate în care caporalul aruncǎ grenada în tabǎra duşmanǎ cu mâna dreapta ce-i mai rǎmǎsese teafărǎ. Specificul monumentului ,,Ultima Grenadǎ” de la Buşteni este dat de starea de tensiune psihicǎ şi fizicǎ a eroului sergent Constantin Muşat şi hotǎrârea lui dârzǎ de a opri înaintarea inamicului, surprinsă de măestria sculptorului pe chipul statuii. Pe placa de bronz de pe soclu, sunt amintiţi cincizeci și doi de locuitori ai orașului Buşteni care au cǎzut pe diferite fronturi, în timpul Primului Război Mondial. Regina Maria, însoţitǎ de întreaga sa suită regalǎ, a fost prezentǎ la dezvelirea monumentului în data de 9 septembrie 1928, ocazie cu care a evocat personalitatea inegalabilǎ a grenadierului.
,,Grenade, daţi grenade’’
Caporalul Constantin Muşat s-a nǎscut în anul 1890 în comuna Domneşti, județul Dâmbovița. A fǎcut parte din batalionul numǎrul unu al Regimentului ,,Doi Grǎniceri’’, care avea sarcina pǎzirii graniţei în sectorul muntelui Susai de la Predeal şi Valea Prahovei. A participat la luptele din jurul Braşovului şi în defileul Oltului la Câineni. A fost rǎnit în lupte de mai multe ori, dar stǎpânit de un nobil sentiment patriotic, a refuzat sǎ treacǎ în rezervǎ. Mutat la o unitate militarǎ în Munţii Vrancei, a fost rǎnit la braţul stâng. Dupǎ ce braţul i-a fost amputat la un spital din Iaşi, s-a întors la luptǎ și a continuat sǎ arunce grenade cu braţul sǎnǎtos. Caporalul Muşat a murit eroic la data de 14 august 1917, în luptele de la Oituz, în timp ce arunca o grenadă cu singura mână rămasă. Astfel a fost înfǎţişat caporalul Constantin Muşat, în mijlocul luptei, încurajându-şi camarazii în timp ce lansa ultima grenadǎ din viaţa sa. Aceasta reprezintă o imagine elocventǎ pentru sacrificiile fǎcute şi un exemplu demn de urmat pentru toţi cei ce au luptat pentru apǎrarea pǎmântului şi a neamului românesc. În data de 14 august 1917, pe frontul de pe Valea Oituzului, se auzea îmbǎrbǎtarea grenadierului Muşat, prin rǎpǎitul asurzitor al armelor: „Grenade, bǎieţi, daţi grenade!”
Valoarea artisticǎ a monumentului
Pǎrerea muzeografului Liviu-Adrian Sandu, de la Muzeul de Artă Vizuală din Galaţi, ne ajută să înţelegem valoarea acestui monument:
„...Comparaţia antinomică a relaţiei dintre gest şi mimică, asupra căreia vreau să atrag atenţia, este prezentă în aproape toatǎ creaţia statuară a secolului XX realizată şi prezentată în ţara noastră. Toate portretele personajelor acestor statui au un soi de cuminţenie, de linişte interioară, imperturbabil afişată, indiferent de atitudinea sau gestul descris de corp în spaţiu. Un exemplu grăitor este cel al lucrării semnată de sculptorul Ion C. Dimitriu Bârlad şi intitulată ,, Ultima grenadă a caporalului Muşat’’. Pe faţa acestui caporal aflat în plin avânt de aruncare a ultimei grenade nu se vede niciun fel de grimasă, ce ar fi declanşată în mod firesc pe faţa oricărui muritor aflat într-o confruntare directă cu duşmanul, cu moartea, cu deznădejdea...”
Dǎruirea, sacrificiile şi eroismul ostaşilor români, mǎrturisite în timp, sunt rǎsplǎtite prin recunoaşterea de cǎtre istorie şi perpetuarea lor în amintirea colectivǎ prin aceste monumente. În prezent, în orașul Bușteni au loc anual ceremonii dedicate intrării României în război, ca zilele de 9 mai şi 14 septembrie, un moment special fiind acordat cinstirii eroului Constantin Mușat.
