Salvamont Bușteni, înființat printre pimele din țară
Înfiinţat oficial în anul 1969, printre primele echipe din România, Salvamont Buşteni a participat în decursul timpului la nenumărate acţiuni de salvare şi la marcarea a peste 100 de kilometri de trasee montane cu diferite grade de dificultate.
Istoric
La începutul secolului trecut zonele Bucegiului, Braşovului şi Făgăraşului încep să fie căutate atât de turişti români, cât şi de turişti străini pentru frumuseţea munţilor şi multitudinea de trasee, ceea ce impunea şi formarea de echipe salvamont. Astfel, asociaţiile turistice înfiinţează grupe Salvamont, din care fac parte vânători, schiori, alpinişti şi medici. Cele despre care au rămas dovezi scrise sunt echipa asociaţiei „Coştila” Buşteni, 1933, şi echipa Asociaţiei „Carpatine Ardelene”,1936. Până în 1969, când prin Hotărârea Consiliului de Miniştri nr.140/1969, s-au prevăzut norme tehnice, medicale, echipamentele salvatorilor, norme pentru marcarea traseelor turistice şi prevenirea accidentelor montane, activitatea de salvare montană se făcea neorganizat. Printre primele localităţi menţionate pentru organizarea de echipe Salvamont a făcut parte şi Buşteniul, activitatea aici desfăşurându-se cu voluntari din cadrul echipelor de alpinism, orientare turistică, schiori şi medici. Prin HG nr.77/2003 se instituie măsuri pentru prevenirea accidentelor montane şi organizarea activităţii de salvare în munţi, activitate ce cuprinde patrularea preventivă, asigurarea permanenţei la punctele şi refugiile Salvamont, căutarea persoanei dispărute, acordarea primului ajutor medical în caz de accidentare şi transportarea accidentatului sau a bolnavului la prima unitate sanitară. În prezent această activitate se desfăşoară în zonă cu două echipe de de salvatori montani, una care asigură permanenţa la punctele de refugiu Salvamont formată din şapte salvatori montani și o echipă formată la nivel local aparținînd de Primăria Buşteni.
Salvator montan
Nu este o profesie ca oricare alta, cum de altfel nici Serviciul Salvamont nu este un serviciu ca oricare altul. Aici condiţia esenţială este să iubești muntele și oamenii. Muntele cu regulile lui scrise şi nescrise, iar oamenii cu pesonalităţile lor diferite. Nu este simplu. Drept care, nu oricine poate să fie salvamontist. În această ocupaţie nobilă ai nevoie de curaj, entuziasm, competenţă, generozitate, disponibilitate, dragoste față de frumuseţile naturii, să ai atestat recunoscut în profesia de salvator montan şi să participi la cursurile de vară şi iarnă, organizate de școlile naţionale de salvamont. Şcolile naţionale de salvamont au luat naştere la trei ani după înfiinţarea Salvamontului, ele pregătesc viitori salvamontişti şi îi perfecţionează pe cei în funcţie. Şcolile de iarnă se desfăşurau la Cabana Podragu, iar şcolile de vară la Cabana Padina unde aveau loc şi concursuri republicane pentru verificarea formaţiilor şi realizarea de schimb de experienţă. Primul concurs de acest fel a avut loc în anul 1972, în Bucegi, la Cabana Caraiman.
Crearea Asociaţiei Naţionale a Salvatorilor Montani din România
După regimul comunist, şi Salvamontul a avut nevoie de o nouă organizare, iar în anul 1991 se înfiinţează ANSMR (Asociația Națională a Salvatorilor Montani din România) al cărei preşedinte este Mircea Opriş. Scopul asociaţiei este menţinerea unui standard ridicat în domeniul activităţii de salvare montană, perfecţionarea legislaţiei în domeniu, stabilirea şi îmbunătăţirea relaţiilor profesionale cu organizaţiile din ţară şi străinătate. ANSMR, în parteneriat cu Vodafone România, a dezvoltat o aplicaţie prin care poţi avea pe telefon cele mai noi informaţii despre starea vremii, traseele montane, contactele şi locaţiile cabanelor şi pârtiilor din ţară, plus secţiunea SOS, prin care se poate localiza şi notifica în timp real Dispeceratului Naţional Salvamont (0725826668), informaţii despre traseu, coordonate, altitudine, astfel reducându-se timpul de localizare şi salvare.
Seniorii salvamontului
În anul 2010 s-au sărbătorit patruzeci de ani de Salvamont în România, eveniment în care s-a oferit titlul de seniori ai Salvamontului românesc şi lui Nicolae Blegu şi Jan Bocu, nume de referinţă în Salvamont Buşteni. Nelu Bratu, Titi Bratu, Treabă Gheorghe, Dorel Bogdan sunt alți câțiva salvamontiști care în decursul timpului au avut o activitate demnă de remarcat în acest domeniu. Din cele spuse de domnul Gheorghe Haiduc, șeful Salvamontului din Bușteni, care are o activitate de o viață în această nobilă ocupație, raportat la anii anteriori, numărul accidentelor montane s-a diminuat, datorită campaniei de informare a turiștilor și a măsurilor de sancționare, dar au crescut în gravitate, deoarece mulți iubitori de alpinism și de trasee nemarcate sau cu grad mare de dificultate, bazându-se pe echipamentele performante nu își însușesc întru totul modul în care se folosesc.
Viața salvamontistului este la fel de importantă precum cea a turistului. Cu muntele nu trebuie să intri în competiție, trebuie doar să îi accepți provocările, regulile și să-l iubești.
