Poiana Ţapului - de la staţiune balneoclimatericǎ, la cartier al oraşului Buşteni
Poiana Ţapului este situatǎ într-una dintre cele mai frumoase şi pitoreşti regiuni turistice din ţara noastrǎ, adicǎ pe valea superioarǎ a râului Prahova. Poiana Ţapului, aşezat la numai 3 kilometri de Buşteni, reprezintǎ un loc de petrecere a vacanţelor, care an de an este tot mai mult preferat de turişti.
Scurt istoric
Din cele mai vechi timpuri adicǎ de la formarea ei, localitatea Poiana Ţapului aparţinea comunei Podul Neagului, comunǎ ce se întindea de la Predeal pânǎ la Posada şi care cuprindea toate cǎtunele ce erau pe valea superioarǎ a Prahovei. La începutul secolului XX, prin anul 1908, Buşteniul şi Poiana Ţapului formau comuna Buşteni, cu primǎria la Buşteni. Apoi, în anul 1946, localitatea Poiana Ţapului a fost declaratǎ staţiune climatericǎ, cu primǎrie proprie şi tot în acelaşi an Buşteniul a fost declarat oraş. Acest statut al celor douǎ localitǎţi nu a durat prea mult, pentru cǎ, în anul 1950 în luna decembrie, a avut loc împǎrţirea administrativ-teritorialǎ şi Poiana Ţapului a fost declaratǎ cartier al oraşului Buşteni, având o singurǎ administraţie.
Frumuseţea peisajelor şi aerul curat
Multele obiective turistice ce înconjuarǎ Poiana Ţapului, mediul liniştit, climatul tonic, aerul foarte ozonat şi atracţiile naturale fac ca aceastǎ destinaţie pitoreascǎ sǎ fie un punct de plecare spre diverse trasee montane prin munţii Bucegi precum traseul cǎtre Cascada Urlǎtoare, o grandioasǎ cǎdere de apǎ devenitǎ o emblemǎ pentru zona turisticǎ, traseul cǎtre Poiana Stânii sau cǎtre Cabana Piatra Arsǎ. Pentru cei cu mai multǎ adrenalinǎ oferǎ un superb drum, dar foarte dificil, pe Valea Jepilor, de unde se poate ajunge pe platoul Bucegi. Încântǎtorul deal Zamora, situat pe cealaltǎ parte a drumului naţional faţǎ de munţii Caraiman oferǎ turiştilor un adevǎrat decor montan şi plin de soare pentru plimbǎri liniştite, zona fiind consideratǎ cea mai însoritǎ din Poiana Ţapului şi Buşteni.
Monumente istorice şi valori culturale cu amprentǎ istoricǎ asupra cartierului Poiana Ţapului.
În centrul Poienii Ţapului poate fi vizitat parcul de agrement pentru joaca copiilor şi relaxarea adulţilor. Tot aici se află şi monumentul funerar dedicat familiei medicului Kremnitz, cel care se preocupa personal de starea de sǎnǎtate a regelui Ferdinand.
Tot aici gǎsim o frumoasǎ construcţie placatǎ cu piatrǎ de râu, care iniţial a fǎcut parte din proprietǎţile regale, „Restaurantul Crivǎţ” care, ulterior a fost cinematograf, iar astǎzi este Vila Parc. Vizavi de vilă este Biserica Sfinţii Împǎraţi Constantin şi Elena, care a fost ridicatǎ în anul 1936, din donaţii adunate de la credincioşi şi care a fost sfinţitǎ în ziua de duminicǎ 13 decembrie 1936. O valoare culturalǎ a fost intelectualul de stânga Laurenţiu Pǎtrǎşcanu, care a avut domiciliul forţat în Zamora, între anii 1941-1942, perioadǎ în care a finalizat redactarea volumului „Sub 3 dictaturi”. O altǎ zonǎ foarte cunoscutǎ este Piatra Arsǎ, unde Regele Mihai venea foarte des pentru a juca golf. În aceastǎ zonǎ au existat în acea vreme proprietǎţi ale familiei regale precum „Casa Crivǎţ”. Cu o arhitecturǎ specificǎ secolului XVIII este vila Borneanu, situatǎ la poalele muntelui Baiu, în zona Zamora, de unde se poate admira panorama masivului Bucegi. În anul 1963 Gheorghe Borneanu doneazǎ aceastǎ frumoasǎ vilǎ, statului. În prezent, aici funcţionezǎ grǎdiniţa de copii, instituţie unde sunt pregǎtiţi copii localnicilor din zonǎ. Gara din Poiana Ţapului în anul 1972 gǎzduieşte actori de renume pentru filmarea celebrei secvenţe „Tanţa şi Costel” din filmul „Astǎ searǎ dansǎm în familie”.
Cartier montan cu aspect rezidenţial
Astǎzi cartierul Poiana Ţapului este cunoscut prin frumuseţi naturale și prin dezvoltarea construcţiilor de vile de lux. Turismul aici este ca la el acasǎ, deoarece gǎsim cele mai frumoase şi ospitaliere unitǎţi de cazare şi alimentaţie publicǎ. În centrul cartierului funcţioneazǎ magazine alimentare, farmacie, service auto şi Şcoala Generalǎ „Regina Elisabeta”.
Legenda numelui de Poiana Ţapului
Bǎtrânii îşi amintesc de frumoasa legendǎ care i-a dat numele: se spune cǎ era o poianǎ în partea de sud-est a localitǎţii, undeva în stânga râului Prahova, unde, demult, un ţap frumos şi sprinten cobora din munţi pentru a-şi potoli setea în apa râului. Țapul venea zi de zi pe searǎ, iar oamenii care aveau case în jurul apei îl iubeau. Vânǎtorii au aflat de plimbǎrile lui, l-au urmǎrit şi l-au ucis, dar numele a rǎmas şi aşa a rǎsǎrit un ţinut frumos, necunoscut şi neapreciat de nimeni pânǎ atunci. Aşa s-a nǎscut atunci localitatea Poiana Ţapului, astǎzi un frumos şi pitoresc cartier al oraşului Buşteni.
