Lăcaş cu hramul „Adormirea Maicii Domnului”
Așezată intr-un loc minunat, înconjurată de păduri și ape, Mânăstirea Țigănești este una dintre cele mai cunoscute mânăstiri din apropierea Bucureștului. Cu o tradiție monahală veche, aceasta este recunoscută atât prin splendoarea sa, cât și prin atelierele ei de țesătorie.
Situată pe șoseaua DN1, în Județul Ilfov, mai exact în dreptul localității Ciolpani, Mânăstirea Țigănești, cu obște de maici, a fost ctitorită de familia Coplescu, în secolul al XVII-lea ca mânăstire de călugări. Mânăstirea a fost atestată printr-un document de donaţie şi vânzare-cumpărare în iulie 1780, documentul a fost semnat de boierul Matei Ţigănescu şi verişoara lui, Paraschiva Coplescu.
Inițial a fost construită o biserică de lemn, iar pe Sfântul Altar era pusă o bucată de marmură pe care era gravat anul 1752. Biserica fiind prea mică, a fost dărâmată şi ridicată actuala biserică, ce poartă hramul „Adormirii Maicii Domnului”. Din fosta biserică s-a încredinţat icoana făcătoare de minuni a Maicii Domnului și a Pruncului Isus, protectoare a mamelor şi copiilor.
Biserica actuală a fost construită de Radu Golescu în anul 1812, ajutat de Starețul Arhimandritul Dosoftei (stareț la Căldărușani), și logofătul Gheorghe Florescu cu soția sa, Anca.
Arhitectura stilului neobizantin
Lăcașul este construit în spiritul vremii, cu cerdac și o singură turlă. Lăcaşul și celelalte construcţii au fost afectate de trecerea timpului și de seisme, astfel acestea au fost întărite şi refăcute.
Arhitectonic, biserica a păstrat forma inițială, însă pictura murală executată în 1853, de egumentul Eftimie, în stil neobizantin, a fost refacută în anul 1929 de Dimitrie Belizarie.
În încăperea de la intrarea în biserică se mai păstrează pictura originală realizată în tehnica frescă. Icoanele zidului de la intrarea în altar au fost pictate de către Gheorghe Stoescu în anul 1895, iar 94 de ani mai târziu a fost pictată din nou de Gheorghe Samoilă. Partea superioară a fațadelor este împodobită cu medalioane în mozaic, realizate de pictorul Gheorghe Radu, în a doua jumătate a secolului trecut. Chenarul decorat cu motive florale înconjoară uşa pronaosului, iar mozaicul aflat la exterior a fost restaurat de pictorul Gheorghe Răducanu.
Măicuţele şi atelierul de ţesut
Fostul orfelinat construit în anul 1848 a fost de-a lungul timpului şcoală şi arhondărie (n.r. – casă a mânăstirii destinată găzduirii oaspeţilor), ca mai apoi să devină muzeu de artă bisericească veche. Icoanele pictate pe lemn, pânză, sticlă și metal, cărțile și obiectele religioase sunt expuse în muzeu.
Patriarhul Miron Cristea a adus atelierului o micuță fabrică de ţesut stofă pentru veşmintele preoteşti. Acesta era singurul de acest fel regăsit în Biserica Ortodoxă din România. Maicile au lucrat în atelier şi covoare pentru Danemarca şi stofe pentru Germania.
Renumele Mânăstirii Ţigăneşti este dat de străduinţa maicilor care ţes haine preoteşti din mătase vegetală cusute cu fir de aur şi argint. Broderiile existente în Sala Maură de la castelul Peleş, din Sinaia, au fost realizate în atelierele Mânăstirii Ţigăneşti în stil franţuzesc şi vienez.
Coordonate GPS: 44.728976, 26.084265
