X

Muzeul Național de Artă al României

21 Dec 2016 | scris de Merg În
  • Muzeul Național de Artă al României
  • Muzeul Național de Artă al României
  • Muzeul Național de Artă al României
  • Muzeul Național de Artă al României
  • Muzeul Național de Artă al României
  • Muzeul Național de Artă al României
  • Muzeul Național de Artă al României
  • Muzeul Național de Artă al României

Calea Victoriei 49-53, București 5,00 rating / 1 voturi
Review Merg.In

Istoria artei în Palatul Regal

Casă construită de Dinicu Golescu în 1820, transformată în palat de ceremonii de domnitorul Alexandru Ghica în 1837, clădire modestă ca dimensiuni şi aspect în acele vremuri, a îndeplinit rolul de palat domnesc în anii 1859-1866, fiind locuit de Alexandru Ioan Cuza (20 martie 1820 -15 mai 1873).

Arhitecţii Paul Gottreau (1843 -1924) şi Karel Liman (1855- 1929), arhitect ceh al Casei Regale Române, a colaborat şi la construirea Castelului Peleş) au fost angajaţi de Carol I al României  (20 aprilie 1839 - 10 octombrie 1914).

După incendiul din 7 decembrie 1926, când a fost distrus etajul superior, la indicaţiile reginei Maria (a doua regină a României, mama regelui Carol al II- lea), arhitecţii Karel Liman şi Nicolae N. Nenciulescu (1879 -1973) întocmesc planurile de refacere.

Carol al II-lea (rege al României între 8 iunie 1930 şi 6 septembrie 1940, născut 15 octombrie 1893 –  decedat 4 aprilie 1953) iniţiază lucrările de reconstrucţie şi amplificare între anii 1930 și 1937. Se construieşte aripa de sud a palatului, numită „Kretzulescu”, numele este dat de la biserica omonimă din vecinătate, apelând la arhitecţii Arthur Lorentz și Nicolae N. Nenciulescu. Ultimul a fost cel ce a proiectat aspectul actual al clădirii. Tot atunci sunt incluse spaţii destinate expunerii muzeale, pentru colecţia de artă a Coroanei României.
Palatul Regal trece în administrarea și folosinţa Ministerului Artelor şi Informaţiilor, în perspectiva deschiderii unui muzeu naţional de artă, în anul 1948, doi ani mai târziu fiind inaugurată prima galerie, cea de artă naţională, urmând cea de artă universală şi cea se artă veche. A funcționat neîntrerupt vreme de 40 de ani.
Galeria de Artă Europeană, Galeria de Artă Românească Modernă şi Galeria de Artă Veche Românească s-au deschis succesiv în perioada 2000-2002, după o perioadă de zece ani în care muzeul a fost închis pentru lucrări de renovare şi reamenajare.

Galeria de Artă Românească Modernă
Cu peste 8.500 de picturi şi 2.000 de sculpturi, patrimoniul Galeriei de Artă Românească Modernă constituie cea mai cuprinzătoare şi valoroasă colecție de gen din ţară. Patrimoniul a crescut odată cu evoluţia artei româneşti moderne, prima colecţie adăpostită la Colegiul „Sfântul Sava” din Bucureşti în anul 1834, devenind din 1864 Pinoteca Statului, furnizor principal al galeriei. Acestora li s-au alăturat piese din patrimoniul muzeelor Toma Stelian, Kalinderu, Al. Saint-Georgescu, Anastase Simu, Pinoteca Municipiului București, Banca Naţională, Euforia Spitalelor Civice, Academia Română, colecţia Coroanei Românie, donaţii şi achiziţii.

Galeria de Artă Românească Modernă ocupă partea Ştirbei a muzeului, la mezanin şi etajul doi, aici sunt expuse lucrări ale artiştilor consacraţi, dar şi ale unor artişti anonimi, în 11 săli.
În prima sală sunt expuse lucrările artiştilor şcolii româneşti moderne: Theodor Aman, Gheorghe Tăttărescu, Emanoil Bardasare, Constantin Dimitrie Stahi, Gheorghe Ioanid etc.
În Sala II sunt expuse lucrările fondatorilor picturii româneşti moderne: Nicolae Grigorescu şi Ioan Andreescu şi sculpturile artiştilor Ștefan Ionescu Valbudea şi Ioan Georgescu.
În Sala III sunt expuse lucrări ale artiştilor din anii 1900: Ştefan Luchian, Constantin Artachino, Cecilia Cutescu Storck, Abgar Baltazar, Kimion Lochi şi Alexandru Severin, Frederick Storck. 
În Sala IV sunt expuse lucrările artiştilor de la începutul secolului XX: Theodor Pallady, Eustaţiu Stoenescu, Gheorghe Pătraşcu, Dimitrie Paciurea.
În Sala V sunt expuse lucrările sculptorului Dimitrie Paciurea.
În Sala VI sunt expuse operele artiştilor anvangardişti: Marcel Iancu, Victor Brauner, Max Herman Maxy, Arthur Segal, Iosif  Fekete (Negrulea), Milita Pătraşcu.
În Sala VII  sunt expuse lucrările „pionierului “ sculpturii moderne româneşti, Constantin Brâncuşi.
În Sala VIII sunt  expuse lucrările artiştilor din perioada 1920-1930: Olga Greceanu, Ion Theodorescu Sion, Sabin Pop, Margareta Cossăceanu, Oscar Han etc.
În Sala IX sunt expuse lucrările artiştilor plastici: Nicolae Tonitza, Iosif Iser, Francisc Şirato, Ştefan Dimitrescu, Ion Jalea etc.
În Sala X sunt expuse lucrările artiştilor din perioada interbelică: Nicolae Dărăscu, Dimitrie Berea, Jean Al. Steriade, Corneliu Medrea, Alexandru Calinescu.
În Sala XI sunt expuse lucrările artiştilor de la jumătatea secolului XX: Lucian Grigorescu, Corneliu Baba, Alexandru Ciucurescu, Ion Ţuculescu, Henri Catargi, Aurel Pop, Hans Eder etc.

Galeria de artă Europeană
Colecţia de artă a regelui Carol I, lucrările din colecţiile Ioan şi dr. Nicolae Kalinderu, Toma Stelian, Anastase Simu, Alexandru Saint-Georges, vechea Pinotecă a Municipiului Bucureşti reprezintă nucleul galeriei. Acestea au fost completate de donaţiile şi achiziţiile de după anul 1950. Astfel, cu un partimoniu de peste 2.000 de picturi şi 500 de sculpturi, Galeria de Artă Europeană a Muzeului Naţional de Artă al României este, prin valoare și numărul lucrărilor, cea mai importantă din România. Expunerea lucrărilor de artă este astfel făcută încât să încadreze fiecare lucrare în curentul şcolii de care aparţine.

•         Şcoala italiană este reprezentată de „Fecioara cu Pruncul ” în interpretarea artiştilor Domenico Veneziano, Francesco Raibolini, Boccaccio, „Întoarcerea fiului risipitor” de Bernardino Licinio, „Buna Vestire” de Tintoretto, „Răstignirea” de Jacopo Bassano, „Sfânta Familie” de Giorgio Vasari, „Agar şi Ismael în deșert” de Pier Francesco Mola.

•         Şcoala germană şi austriacă sunt reprezentate de operele „Sfânta Barbara”, „Buna Vestire – Arhanghelul Gabriel”, „Sfânta Ecaterina” ale pictorului Bartholomaus Zeitblom, „Cele trei graţii” de Hans Von Aachen, „Flori într-o grotă” de Abraham Mignon, „ Venus şi Amor” de Lucas Cranach cel Bătrân.

•         Şcoala franceză este reprezentată de  „Camille - Rochia verde”, „Bărci de pescari la Honfleur” de Claude Monet, „Poarta (Saint-Tropez)” de Paul Signac, „Biserica din Moret, iarna” de Alfred Sisley, „Fructul (Pomana)”, „Hercule încordându-şi arcul” de Emile-Antoine Bourelle.

•         Şcoala olandeză este reprezentată de operele : „Natura moartă” de Jan Davidsz. Se Heem, „Haman în faţa Esterei” de Rembrandt Hermensz. Van Rijn şi atelierul, „Concertul” de Aelbert Van Der School, „Marină” de Ludolf Bakhuizen.

•         Şcoala spaniolă este reprezentată de „Originea artei picturii” de Matias De Arteaga, „Hristos la stâlp” de Alonso Cano, „Adoraţia păstorilor”, „Logodna Fecioarei” de El Greco (Domenikos Theotokopoulos).

 

Mijloace de transport:
Metrou: Piața Romană, Universitate
Autobuz: 178, 126, 368, 122, 268, 300, 368
Troleibuz: 61, 66, 69, 70, 85, 90, 91, 92

 

Ne bucurăm că articolul nostru v-a stârnit interesul. Ne-ar fi de mare folos dacă v-ați răpi încă 4 minute pentru completarea acestui chestionar.

Detalii
Venue name: Muzeul Național de Artă al României
Adresa: Calea Victoriei 49-53, București
Telefon 021 313 30 30
Website: http://www.mnar.arts.ro/
Program

Expoziția „Atelier de front” la MNAR

Expoziția „Atelier de front. Artisti romani in Marele Razboi” surprinde prin peste 120 de lucrări așezate într-o scenografie ce amintește de structura tranșeelor tragedia și ororile Primului...

Miercuri 23 August 2017 - Joi 18 Ianuarie 2018

Flori sălbatice din România | Expoziție de pictură

Muzeul Național de Artă al României deschide o nouă expoziție cu peisaje și naturi statice pictate de români sau artiști străini fascinați de flora sălbatică a României. Pe lângă...

Vineri 12 Aprilie 2019 - Duminica 05 Mai 2019
Comentarii