X

Palatul Parlamentului

12 Aug 2017 | scris de Asociația Harmony, Filiala
  • Palatul Parlamentului
    Foto: Ștefan Trăsnea
  • Palatul Parlamentului
    Foto: Ștefan Trăsnea
  • Palatul Parlamentului
    Foto: Ștefan Trăsnea
  • Palatul Parlamentului
    Foto: Ștefan Trăsnea

Bulevardul I.C.Brătianu 1, București 5,00 rating / 1 voturi
Review Merg.In
Clădirea care a intrat în Cartea Recordurilor de trei ori
 
Actualul Palat al Parlamentului a intrat în Cartea Recordurilor de trei ori, dar pentru a putea fi construită, un cartier întreg a fost ras de pe fața pământului. Nici astăzi construcția nu este finalizată integral.

Nicolae Ceaușescu și-a dorit o clădire imensă, sigură și rezistentă, așa că a preluat planurile lui Carol al II-lea, care a vrut să construiască în 1935 clădirea Camerei Deputaților. Casa Poporului a fost construită pe fostul Deal al Spirii.
Între 1978 și 1979, a avut loc concursul pentru cel mai impresionant plan de construcție. În așteptarea rezultatului concursului, în anul 1980 s-a început demolarea cartierului Uranus pentru a face loc noii construcții. S-au demolat aproximativ șapte kilometri pătrați, peste 9.000 de clădiri și au fost mutate 40.000 de persoane. Printre clădirile dărâmate s-au numărat și Mânăstirea Văcărești, Spitalul Brâncovenesc, Stadionul Republicii și Arhiva Națională. O parte din strada Uranus mai există și astăzi sub Casa Poporului.
După patru ani de la demararea concursului, câștigătoarea a fost Anca Petrescu, o tânără arhitectă de numai 28 de ani. Prima piatră de temelie a fost așezată pe 25 iunie 1984.
 
Construcția și misterele din jurul acesteia
La construcția imensei clădiri au participat aproximativ 200 de arhitecți conduși de Anca Petrescu și aproximativ 20.000 de muncitori care lucrau în trei schimburi, șapte zile pe săptămână.
În timpul construcției au avut loc 27 de accidente mortale și de fiecare dată se deschidea o anchetă, se găseau vinovați și aproape întotdeauna directorul coordonator al echipei respective era concediat. Foști muncitori și ofițeri de pe șantierul Casei Poporuluiafirmă că muncitorii care auzeau sau vedeau prea multe, sau care pur și simplu erau prea curioși, erau reduși la tăcere rapid. Se pare că ceilalți îl aruncau pe curios într-o groapă, iar apoi turnau alcool pe el ca să pară că respectivul s-a îmbătat și a căzut.
Aceiași oameni afirmă chiar că unii muncitori au fost zidiți în pereții construcției, dar acest lucru nu a fost confirmat niciodată. În zilele noastre, personalul de noapte de la Casa Poporuluipovestește că noaptea se rup sigilii, se aud fluierături pe holurile goale și sistemele de securitate țiuie sau scot diverse sunete.
În decembrie 1989 construcția era finalizată în proporție de 80%, dar lucrările au fost sistate din pricina revoluției.
 
Arhitectura „mamutului”
Astăzi nu mai poartă denumirea de „Casa Poporului”, ci Palatul Parlamentului. În prezent, deține trei recorduri mondiale. Este a doua cea mai mare clădire administrativă pentru uz civil, ca suprafață, din lume (prima fiind Pentagonul din SUA). Are o suprafață de 360.000 de metri pătrați, o lungime de 270 de metri și o lățime de 240 de metri. Are opt niveluri sub pământ (adâncime 92 de metri), și 12 niveluri deasupra pământului (înălțime 86 de metri).
Este a treia cea mai mare clădire din lume din punct de vedere al volumul (2.550. 000 de metri cubi). Prima este clădirea de asamblare a rachetelor din Florida, SUA, iar a doua este piramida lui Quetzalcoatl din Mexic. De asemenea, depășește cu 2% volumul piramidei lui Kheops din Egipt. Este și cea mai scumpă clădire administrativă din lume, fiind evaluată la patru miliarde de euro, în anul 2006.
Palatul Parlamentului este alcătuit din 23 de corpuri. Interiorul este împărțit în 1.000 de încăperi dintre care 440 de birouri, peste 30 de săli și saloane, patru restaurante, trei biblioteci, două parcări subterane și o sală de concerte.
Clădirea reprezintă o uriașă combinație de sculpturi monumentale, ipsoserii aurite, pardoseli decorative, tavane dantelate, brocarturi, tapiserii și covoare grele, toate într-un șir de saloane, galerii, săli și holuri. Câteva dintre săli impresionează în mod deosebit.
Intrarea 13 Septembrie este un hol mare susținut de coloane sculptate din marmură. Tavanul se reflectă în decorul podelei. În capătul holului este o scară uriașă, iar deasupra ei se găsește o cupolă din sticlă albastră și un candelabru. Scara are 30 de metri înălțime și 27 de metri lățime.
Sala Drepturilor omului are o suprafață de 652 de metri pătrați. În această sală urmau să se țină ședințele Comitetului Politic Executiv, înainte de 1989. Sala este complet lambrisată cu lemn de stejar și decorată cu oglinzi. Candelabrul din această sală este confecționat din cristal de Mediaș și este al doilea ca mărime din clădire, cântărind aproape două tone.
Galeria de Onoare este decorată cu elemente de inspirație brâncovenească. Bolțile din marmură albă și roz sunt sprijinite de 34 de coloane. Tot aici, există și cele două scări monumentale, fiecare având câte o fereastră înaltă de 16 metri și draperii a câte 250 de kilograme fiecare.
Sala "Nicolae Bălcescu" este decorată cu coloane grecești dorice din bronz și din marmură roz de Rușchița. Ușile sunt făcute din lemn de mahon din Republica Democratică Congo (cadou primit de Nicolae Ceaușescu de la președintele statului Zair).
Sala "C.A. Rosetti" este o uriașă sală de spectacole, ornată cu un candelabru central imens care cântărește trei tone.
 
Sub Palatul Parlamentului
Sub Palatul Parlamentului există un adăpost antiatomic construit la ordinele lui Nicolae Ceaușescu. Pereții adăpostului au o grosime de 1,5 metri și sunt proiectați să-i reziste unei explozii și radiaților acesteia, chiar dacă explozia s-ar produce în Palatul Parlamentului.
Arhitecta Anca Petrescu afirma că Nicolae Ceaușescu și-a construit o linie secretă și privată de metrou, pe unde ar fi putut fugi în caz de forță majoră. Adăpostul antiatomic este legat de principalele instituții ale statului prin 20 de  kilometri de catacombe pe sub orașul București.
Nicolae Ceaușescu avea și un al doilea adăpost antiatomic. Mulți ani s-a crezut că acesta se află tot sub Casa Poporului, dar, de fapt, este localizat sub Ministerul Apărării și a fost construit de nemți în anul 1942. S-a încercat demolarea lui, dar nu s-a putut, hotărându-se ulterior să fie folosit drept adăpost antiatomic.
 

Acest material este publicat în cadrul proiectului „Valorile culturale din Sectorul 5 – promovare, conștientizare, valorificar ”, derulat de către Asociația Harmony, Filiala, cu sprijinul financiar al Sectorului 5 al Municipiului Bucureşti prin Centrul Cultural şi de Tineret „Ştefan Iordache”, prin programul de finanţare nerambursabilă în anul 2017

Conţinutul acestui material nu reprezintă în mod necesar poziţia oficială a Sectorului 5 al Municipiului Bucureşti

Detalii
Venue name: Palatul Parlamentului
Adresa: Bulevardul I.C.Brătianu 1, București
Telefon
Website:
Program
Comentarii