Mânăstirea Timişeni – Şag

 

 

Mânăstirea Şag este aşezată lângă o pădure la câţiva kilometri de satul Şag şi la aproximativ cincisprezece kilometri de Timişoara. Drumul care pleacă din sat şi trece peste câmpuri este bun şi se poate parcurge cu maşina, deci este un loc uşor accesibil. Şi totuşi, pe măsură ce laşi în urmă satul şi drumul principal şi te apropii de mânăstire, treci de curba vegheată de două sălcii plângătoare răsărite parcă de nicăieri pe câmp, lângă care se înalţă o troiţă - un prim vestitor al mânăstirii - se simte o tot mai mare linişte.

Intrarea în mânăstire se face pe o poartă masivă de lemn sculptat în stilul porţilor ţărăneşti. Curtea mânăstirii este o grădină cu alei, înconjurată de corpuri de clădiri care curpind chiliile maicilor, atelierele, biblioteca, bucătăria, sala de mese şi spaţiu de cazare penutru pelerini, totul având un aspect curat şi îngrijit. Se simte aerul proaspăt şi foşnetul pădurii din apropiere, iar vara trandafirii şi crinii din curtea mânăstirii trimit un parfum delicat.

 

Mânăstirea a fost ctitorită în 1944 de mitropolitul Vasile Lăzărescu şi la început a funcţionat ca metoc al mânăstirii de la Partoş. Mânăstirea avea doar un minim de dotări pe atunci, iar slujbele se oficiau într-o mică capelă. În 1959 mânăstirea a fost închisă în urma Decretului 410 al regimului comunist, prin care multe mânăstiri din România au fost desfiinţate şi mii de călugări siliţi să-şi părăsească lăcaşurile. După 1959 mânăstirea de la Şag a fost preluată de ocolul silvic şi a funcţionat ca spaţiu de locuinţe pentru muncitori. Legendele spun că se auzeau cântece religioase din interiorul mânăstirii deşi nu mai vieţuiau monahi acolo, iar muncitorii erau speriaţi.

În urma stăruinţelor Mitropolitului Banatului, Nicolae Corneanu, în 1968 mânăstirea a fost reînfiinţată. Între 1968 şi 1972 a fost construită prima biserică din mânăstire, care apoi a devenit neîncăpătoare, deoarece numărul monahilor şi al credincioşilor care veneau pentru slujbe era tot mai mare.

Slujbele sunt foarte frumoase şi cu har, mulţi oameni spun că pleacă de acolo luminaţi. Iar corul maicilor, cu vocile lor înalte şi curate, cu cântecele religioase cu influenţă populară fac să lăcrimeze sufletele mai sensibile.

 

În 2002 a început construcţia noii biserici, care a fost sfinţită în 2013. Interiorul bisericii este de culoare verde cu nuanţe de albastru. Sfinţii pictaţi pe pereţi ţin în mână papirusuri cu scurte maxime de învăţătură duhovnicească, care merită citite. Pictura bisericii a fost realizată în tehnica fresco, stilul bizantin, de către pictorii Constantin şi Petronia Dumitrescu-Gherghe.

 

Mânăstirea Timişeni - Şag este un loc deosebit, o oază de pace, spiritualitate, credinţă şi binecuvântare, pe care foarte mulţi oameni le caută. Poate că acest lucru este reflectat şi de numărul mare de credincioşi care vin aici mai ales la slujbele de duminică, la slujbele speciale şi la sărbătorile religioase.

Acces:
Cu maşina: DN 59 Timişoara, spre Sud – comuna Şag (15 km)
Cu trenul.: Timişoara – halta Timişeni