„Tot ce faci trebuie făcut cu suflet, că altfel degeaba faci.”
Un interviu cu Denise Ardelean, care a descoperit că este mai frumos să dăruiești decât să primești și asta i-a schimbat viața. Așa a pornit asociația Look Inside, unde mai mulți voluntari cu suflet mare ajută oamenii aflați în nevoie și aduc un zâmbet pe fețele lor și ale noastre. Am povestit cu Denise despre începuturile asociației, despre ce poți descoperi atunci când privești în interiorul tău, după cum spune și numele de Look Inside, despre schimbări de direcție în viață, despre a ieși din cercul egoismului și a încerca să te pui în locul oamenilor din jur, despre proiectele asociației și cum se pot implica oamenii dacă doresc și multe altele.
Povestește-mi despre începuturile Asociației Look Inside.
Prima oară s-a produs o schimbare în mintea mea, când mi-am dat sema că e mai frumos să dăruiești decât să primești. La vremea aceea aveam un mic business și am început o acțiune împreună cu fetele care lucrau cu mine. De fapt, atunci era chair în preajma Crăciunului și le-am dat posibilitatea să aleagă dacă să dăm primele și fiecare să își ia ceva pentru sine sau să facem ceva cu ele. Și cam toată lumea a acceptat provocarea și uite așa am strâns primii bănuți, primele alimente și le-am dus la o familie săracă. După aceea, am mai făcut acțiuni de acet fel de Paște sau cu alte ocazii, am văzut că lucrurile se întâmplă fără să le planifici sau să te gândești prea mult la ele. Pur și simplu curgeau, veneau de la sine, și oamenii și resursele. Și așa, cam jumătate de an mai târziu a apărut ideea de Look Inside. Era inspirată de faptul că atunci când te uiți înlăuntrul tău găsești resursele necesare să te accepți, să te împlinești și astfel să dăruiești. Deci Look Inside, privește în interior și acolo vei găsi tot ce este necesar pentru a putea dărui mai departe.
„Mi-am dat sema că e mai frumos să dăruiești decât să primești.”
Dacă vorbim de dăruit, este vorba și de timp. Toată lumea spune că nu are timp, este într-o continuă alergătură și veșnic nu reușește să facă tot ce și-a propus. Oamenii deabia au timp, spun ei, să-și rezolve propriile probleme, tu cum reușești să ai timp și pentru problemele altora?
Păi în primul rând trebuie să facem diferența între problemele proprii și problemele induse de societate, dintre nevoile tale cu adevărat importante și nevoile pe care, din nou, societatea ți le creează și te face să crezi că ai nevoie de atâtea mii de lucruri. Și atunci când lucrurile se simplifică în viața ta, îți dai seama că poți ajuta la împlinirea nevoilor de bază și a altor oameni, ma refer la hrană, adăpost, educație, în unele cazuri. Așa a fost și la noi. Cel puțin pe mine mă motivează ideea că nu am nevoie de atâtea lucruri în viața fizică din lumea aceasta, ci să am nevoile de bază acoperite și apoi din suplimentul de timp pot distribui în folosul celorlalți.
Cred că și ceilalți voluntari care sunt acum în Look Inside, după cum spune și cuvântul, voluntariat, atunci când simt că au resurse, timp, energie să dăruiască sunt bineveniți. La noi nu există „trebuie să faci asta”. Când simți că vrei să fii voluntar ușa este deschisă, când simți că vrei să iei o pauză, faci asta. Ideea este de a face ce simți. Tot ce faci trebuie făcut cu suflet, că altfel degeaba faci. Până la urmă mâncarea este doar ceva ce intră și iese, dar modul în care o dăruiești și ce pui în ea când o dai, dacă ai simțit în inimă că vrei să o dăruiești, eu cred că asta face diferența.
Povestește-mi despre viața ta în afară de Look Inside. Ai și alt job pe lângă asta?
Da, este un job pe care l-am avut cam tot timpul, împreună cu mama mea avem un centru de formare profesională. Și am noroc cu mama mea, pentru că acum am și bebelușul și atunci când doarme mă mai ocup de lucru (râde). Și apoi am noroc că la Look Inside avem acum o echipă așa frumoasă, lucrurile curg, simt că s-ar descurca foarte bine și fără mine.
Cam câți membri are echipa Look Inside acum? Cum v-ați adunat?
Păi ne-am adunat, după cum spuneam, stând cu ușile deschise. Cine a vrut să vină, a venit. Cine a vrut să plece, a plecat. Cine a simțit că vrea să stea alături de noi, a rămas. Și așa ne-am adunat acum vreo 40 de oameni. Și ne mai rotim, unii participă mai mult într-o anumită perioadă a anului, alții în alta, fiecare contribuie cu ceva, așa că în mod constant suntem vreo 25.
„Motto-ul meu este: o faptă bună în fiecare zi.”
Mă gândesc că există și momente mai grele sau părți mai puțin plăcute în activitatea voastră. Care ar fi acestea? Pentru a oferi o perspectivă realistă.
Greu e atunci când îți pierzi motivația și te afunzi în probleme, sau așa-zisele probleme, sau în anumite capcane mentale, de genul „oare ce o să facă cu lucrurile acestea pe care eu le dau?”
Da, îndoiala...
Exact, îndoiala. Însă eu le iau întotdeauna în râs un pic pentru că sunt convinsă că sunt probleme mentale ale fiecăruia, sunt doar niște concepte, niște concepții în care ne blocăm. Sau poate uneori niște orgolii, dar eu nu simt că asta a fost așa de mult o problemă în cazul nostru. Poate că timpul ne blochează uneori. Dar și timpul este tot un concept mental. Câteodată noi ne luăm mai mult decât putem duce, avem vreo patru-cinci proiecte pe lună și de multe ori nu avem resurse umane sufieciente ca să facem față. Dar pot să zic și ce ne ajută.
Asta era chiar următoarea întrebare. Cum îți regăsești motivația. Sau de fapt cum ți-o găsești?
Eu mi-o găsesc cu motto-ul că trebuie să fac o faptă bună în fiecare zi. La sfârșitul zilei mă gândesc la asta.
Și nu trebuie să fie ceva măreț, nu?
Nu, deloc. Poate să fie o vorbă bună, o îmbrățișare. Chiar și atunci când ai altele pe cap, chiar și atunci când te rupi din modelul acesta, forțat oarecum, simți totuși că e mai important să dăruiești decât să îți vezi în continuare de egoismul specific nostru în epoca aceasta. Partea bună este că oamenii ne sar în ajutor tot timpul, când cerem o mână de ajutor pentru alți oameni. Pur și simplu se mișcă lucrurile. Am făcut case întregi, le-am renovat, acum câteva zile s-a mutat un hambar dintr-un sat în alt sat. Lucruri incredibile, dacă stai să te gândești. Ca să nu mai vorbim de amenajări de apartamente cu mobilier, haine, mâncare, pentru oameni nevoiași. Mulți zic „în ce lume negativistă și egoistă trăim” dar eu chiar nu pot să-mi dau seama despre ce vorbesc (râde). Dar probabil este doar perspectiva mea asupra lucrurilor. Și așa s-a întâmplat să mă înconjur de oameni de acest fel.
„Le-aș spune oamnilor să fie mai atenți la cei din jurul lor și poate să încerce să se pună în locul lor, dar în tot ce înseamnă în locul lor. Poate că noi privim lucrurile foarte de sus, dintr-o perspectivă bună a vieții și nu suntem deloc recunoscători.”
Cred că depinde mult ce alegi să vezi, pentru că e o alegere, nu? Și apoi ce alegi să faci cu asta până la urmă. Depinde de fiecare din noi ce perspectivă asupra vieții alegem.
Da, și eu văd că mulți oameni chiar vor să ajute, ne ajută mult. Noi nu ne bazăm nici pe fonduri europene, nu avem nici angajați, suntem oameni care fiecare are un job și ne întâlnim la Look Inside și facem proiecte împreună. Iar apoi, de patru ani de când existăm oamenii au văzut că noi chiar facem ceva cu ce pun ei la dispoziție. De obicei nici nu cerem bani, ci obiecte, materiale, mâncare, lucruri
Cred că voi acționați și ca un catalizator. Poate că de multe ori oamenii ar dori să dăruiască, să se implice, dar nu știu cum, unde.
Da, și atunci renunță rapid, asta e problema.
Aș mai vrea să te întreb, așa, bazat pe experiențele tale, ce mesaj le-ai transmite oamenilor.
Cred că le-aș spune să fie mai atenți la cei din jurul lor și poate să încerce să se pună în locul lor, dar în tot ce înseamnă în locul lor. Pentru că e ușor să zici uită-te la acela ce face sau cum procedează, dar dacă te-ai pune în locul lui cu toate problemele lui, cu toate traumele lui mentale, toate dramele pe care le-au trăit unii oameni care i-au făcut să ajungă pe stradă sau să renunțe la educație, poate ai înțelege că nu se știe niciodată unde ești și unde o să ajungi. Și acum poate noi privim lucrurile foarte de sus, dintr-o perspectivă bună a vieții, că așa am ajuns în lumea asta să le avem pe toate.
Le luăm de-a gata...
Da, nu ești deloc recunoscător. Să-ți imaginezi dacă ai fi în poziția lui oare ce s-ar întâmpla, cum ai reacționa? Cum ar fi să treacă lumea pe lângă tine fără să se uite la tine și să nu dea doi bani.
„Cred că oricine când se uită în interior își dă seama că suntem și am fost făcuți pentru iubire și am ajuns în cu totul altă direcție.”
Spuneai la început că la un moment dat s-a produs o schimbare în mintea ta, și ai trecut de la a primi și a acumula la a dărui, iar asta a devenit cel mai important lucru pentru tine. Cum s-a produs schimbarea aceasta, dacă îmi poți povesti.
Nu știu cum va fi înțeles asta în public, dar o să încerc să povestesc. Pentru mine schimbarea cea mare a produs-o... tăcerea. Tăcerea și meditația. Atunci s-a produs marele shift, am realizat cât de egoistă sunt, cât de self-centered, cât de materialistă, îmi doream atâtea lucruri...
Deci te-ai uitat în interior. Look inside...
Da, m-am uitat în interior, foarte adânc. S-a întâmplat la un curs de meditație de zece zile, în care am stat în tăcere totală. Și după aceea am plâns mult, pentru că mi-am dat seama că am trăit o viață fără sens. Atunci aveam un salon de înfrumusețare, mai voiam să deschid vreo două, eram într-o totală nebunie, eu nu știu ce s-ar fi întâmplat cu viața mea dacă nu m-aș fi trezit. Și atunci când m-am trezit, mi-am dat seama că trebuie să mă îndrept spre cu totul alte valențe și valori în viața mea.
Deci așa s-a întâmplat, cu multă privire în interior. Și cred că toată lumea când se uită în interior își dă seama că suntem și am fost făcuți pentru iubire și am ajuns în cu totul altă direcție.
Poate că asta e problema, că oamenii în general nu prea își găsesc sau nu își fac timpul acela să se uite în interior. Să stea în primul rând. Sunt prea prinși în lume, să merg undeva, să cumpăr ceva, să fac ceva.
Da, și m-a mai ajutat mult un film, The Shift. Acolo spunea că realizezi încotro mergi cu adevărat în viață când îți dai seama că nu ești nici ceea ce ai, nici ceea ce faci, ce profesie ai, nici ceea ce cred ceilalți despre tine, nici ceea ce ești în momentul prezent, cu toate lucrurile și oamenii din jurul tău. Ești doar o mică piesă din puzzle și fără puzzle-ul întreg nu te duci niciunde.
„Asociația Look Inside este orientată spre două direcții: a dărui și a-i învăța pe oameni să dăruiască. Astfel, vom continua cu proiectele prin care donăm oamenilor aflați în nevoie, dar și cu proiectele de conștientizare.”
Hai să ne uităm puțin și înainte. Vorbește-mi de proiectele de viitor Look Inside.
În ultima vreme ne-am axat mai mult pe educație. Aici am avea nevoie de ajutor și susținere. Oameni care ar dori să facă voluntariat pentru copii de la sat care au perspective limitate. Am deschis două after-school-uri în două sate din județul Timiș la care încercăm să mergem săptămânal sau măcar o dată la două săptămâni cu diverse activități astfel încât să le lărgim orizonturile. Să le arătăm că există mai multe profesii, că poți să studiezi. Am fost acolo cu dentiști, cu pompieri, cu profesori, cu aviatori, ca să-și dea seama că există lucruri și în afara universului lor cunoscut. Pentru că de multe ori la sate, datorită lipsei de educație sau a educației precare se perpetuează un model nu foarte benefic. Pentru femei copii la vârste fragede, abandon, sărăcie, pentru bărbați băutura, lipsa ocupației. Și dacă copiii nu văd alte modele, nu se va schimba nimic niciodată. Și atunci noi asta am încercat, să mergem și să le oferim alte modele, să le lărgim perspectiva. Și asta o să încercăm să facem și în 2016. Și aici chiar avem nevoie de ajutor, oameni dispuși să dea două-trei ore din timpul lor și să stea cu copiii, să se joace, să le arate, să se uite la un film împreună. Am făcut locuri dotate cu calculatoare, videoproiectoare, tot cu ajutorul oamenilor.
În continuare dorim să dăruim acolo unde este cazul, unde sunt bătrâni lăsați singuri, săraci, unde sunt persoane aflate în impas.
Până la urmă, asociația era orientată spre două direcții: a dărui și a-i învăța pe oameni să dăruiască. Astfel, vom continua cu proiectele prin care donăm oamenilor aflați în nevoie, dar și cu proiectele de conștientizare.
„Fii tu schimbarea pe care vrei să o vezi în lume”.
Pe lângă proiectele menționate, în ce s-ar mai putea implica oamenii, dacă doresc, împreună cu Look Inside?
Acum avem mai multe proiecte active. De exemplu o colegă a pornit proiectul „Pachețelul de școală”. În fiecare zi profesoarele pregătesc o gustare pentru copii, pachețelele fiind obținute din donații. Deci aici se pot implica. Și doar într-o lună acest proiect ne-a demonstrat că s-a redus foarte mult abandonul școlar. Copiii vin la școală, au ce mânca și atunci rămân pănă la sfârșitul orelor, ceea ce înseamnă mult. Altfel, nu reușeau să ajungă, sau îi puneau părinții la treabă în detrimentul școlii.
Apoi mai e proiectul cu bonurile de masă, pe care-l derulăm în fiecare lună. Adunăm bonuri de la cine dorește să doneze și apoi cumpărăm alimente și diverse produse pentru gospodărie pentru familii foarte sărace.
Ne-am mai implicat înproeictul cu reciclarea. Adunăm hărtie de la diverși donatori și în urma reciclării rezultă bani pe care-i folosim în proiectele noastre. Și aici nu avem resursele umane suficiente pentru a strânge toată hârtia pe care vor să o doneze firme, oameni.
Apoi mai sunt afterschool-urile, de care am vorbit deja.
Cine dorește poate să facă donații sau să completeze formularul de 2%.
Acum în perioada aceasta, avem proiectul de Crăciun, prin care strângem scrisori de la copii din familii sărace din satele din județul Timiș și apoi, din donații facem pachete pe care le ducem în dar de Crăciun copiilor. Și aici avem nevoie de persoane care să fie Moș Crăciun, de lucruri, de transport.
Spune-mi un ultim gând, cu care să încheiem
Cuvintele lui Gandhi, „Fii tu schimbarea pe care vrei să o vezi în lume”.
Mai multe detalii despre Asociația Look Inside și proiectele sale pe pagina de facebook: www.facebook.com/asociatialookinside
În galeria de fotografii se găsesc imagini din proiectele asociației.
