Personajul cheie care unește comunitățile IT din Timișoara

 

După revoluție am fost implicat în activități ale unor organizații din sectorul non-profit, ceea ce m-a adus în situația de a dobândi cunoștințe din domeniul managementului de proiect, al atragerii de finanțări, recrutare și coordonare de voluntari. Lucruri foarte dinamice, diverse, care s-au constituit într-o atracție care a depășit ceea ce se preconiza, în acel moment, a fi practicarea unei meserii frumoase, cea de medic, într-un sistem medical național profund deteriorat, lipsit (și pe atunci) de perspectiva unei evoluții pozitive. De aici, lucrurile au fost relativ liniare: m-am angajat în domeniul dezvoltării economice locale, am lucrat într-un proiect dedicat infrastructurilor de suport în afaceri unde am învățat destul de multe despre incubarea de afaceri, am muncit într-un incubator de afaceri specializat în domeniul software, am intrat în comunități globale de specialiști din zona incubării și am devenit trainer certificat în cadrul unei inițiative a Băncii Mondiale, am avut ocazia să lansez numeroase proiecte educaționale, inițiative în domeniul antreprenoriatului tehnic, să sprijin startup-uri interesante din Timișoara și din aria sud-est europeană. În prezent coordonez activitatea Timișoara Startup Hub, un spațiu de co-working pentru antreprenori și freelanceri din domeniile IT și ale industriilor creative.
 

Timișoara a ajuns să fie un oraș al comunităților IT. Vorbim despre aproape 30 de grupuri de specialiști și oameni interesați de anumite tehnologii și metodologii, dispuși și interesați să interacționeze periodic, prezentând proiecte, lecții învățate, oferind și solicitând feedback, inițiind proiecte și afaceri împreună, contribuind la educația tehnologică a mai tinerilor lor colegi sau la organizarea evenimentelor majore ale ecosistemului antreprenorial tech din Timișoara. Dintre aceste comunități, cele mai mature au ajuns să numere peste 350 de membri (Timișoara Agile Software, Timișoara Mobile Development Group, Timișoara Java User Group, tim.js), altele recent înființate sunt încă în zona a câtorva zeci de membri. Cumulat, numărul programatorilor timișoreni care participă la viața acestor comunități sunt aproximativ 5000, reprezentând o proporție semnificativă din numărul persoanelor active în sectorul IT.
 

Am inițiat și sunt implicat încă din 2009-2010 în activitatea Timișoara Agile Software, Timișoara Mobile Development Group, iar mai recent în creșterea Timișoara Game Developers Group, Timișoara InfoSec, Timișoara Automotive Technologies sau Timișoara Online Marketing. În plus, la Timișoara Startup Hub găzduim evenimentele periodice ale multora dintre celelalte comunități, ceea ce îmi permite să rămân în contact cu oamenii implicați în funcționarea acestor fenomenale „fabrici de distribuire de cunoaștere”.
 

Sunt doar o mică rotiță dintr-o echipă care organizează evenimentele HackTM. Vorbim despre câte un mare eveniment anual, care îi adună pe durata unui weekend pe pasionații de dezvoltare de proiecte tehnologice din Timișoara într-un mediu complex, colaborativ și competitiv în același timp. Participanții lucrează în echipe construite ad-hoc sau constituite din timp, pe marginea unor diverse idei de proiect propuse de indivizi sau de firme implicate, cu sprijin venit din partea unor mentori locali sau invitați din țară sau străinătate. În plus, pe durata anului, organizăm și evenimente mai mici, hackathon-uri specializate, cum a fost Hack TM eHealth, desfășurat în iunie sau cum va fi un hackathon dedicat aplicațiilor și echipamentelor utilizabile în domeniul producției și consumului de vin și tehnologiilor de cultivare a viței-de-vie, pe care îl vom desfășura probabil în cadrul Salonului ROVINHUD, din noiembrie.
 

Până la HackTM 2015, care va avea loc în 23-25 octombrie, revedem realizările ediției trecute, pe care, bineînțeles, dorim să le depășim: în primul rând am avut 350 de participanți care au făcut din HackTM 2014 cel mai mare hackathon care a avut loc vreodată în Europa de Sud-Est, au fost dezvoltate peste 60 de proiecte, clasificate pe câteva secțiuni: web & mobile development, hardware & embedded, IOT, house-automation, open source, game development, big data, city projects, coding kids. A fost spectaculoasă participarea copiilor și liceenilor, un număr semnificativ dintre aceștia alegând să nu concureze în secțiunea coding kids, dedicată lor, ci împotriva programatorilor adulți, unii dintre ei obținând clasări spectaculoase. Un alt element foarte pozitiv a fost reprezentat de implicarea semnificativă a firmelor locale care, alături de sponsori străini, au făcut din acest hackathon un eveniment mainstream al sectorului IT. De asemenea, spectaculos a fost și faptul că, ulterior evenimentului, câteva dintre proiecte au fost continuate ajungând produse comerciale, lansate și vândute prin market-place-urile majore.  
 

CoderDojo este o inițiativă dedicată educației copiilor și tinerilor în domeniul programării, lansată în 2011 de James Whelton, pe atunci un licean irlandez, în Cork, un oraș de mărimea Timișoarei. Blogurile de tehnologie au promovat mișcarea din momentul în care lui James i s-a alăturat Bill Liao, un remarcabil antreprenor, investitor, filantrop și educator. În noiembrie 2012 l-am întâlnit pe Bill la București și, ulterior, am răspuns încurajărilor lui de a lansa o implementare a CoderDojo în Timișoara. Împreună cu regretata Anca Mitroi, cu Vlad Isac și Cornel Pungă am inaugurat CoderDojo Timișoara în ianuarie 2013.

Care sunt principiile care stau la baza funcționării CoderDojo?

Principiile care stau la baza funcționării CoderDojo, și anume deschiderea, caracterul informal, incluziv, gratuit, colaborativ, implicarea mentorilor voluntari proveniți din industria IT, din școli sau universități ne-au adus în fericita situație de a contribui la deschiderea de noi dojo-uri în orașe ca Arad, Lugoj, Lipova, Oradea, Călărași. În pasul următor, am reușit să transformăm Zona Metropolitană Timișoara în spațiul cu cea mai mare densitate de dojo-uri din Europa Continentală, desfășurând activități CoderDojo la Dumbrăvița și Moșnița Nouă, iar în Timișoara la Startup Hub, Liceul de Informatică „Grigore Moisil”, ACI Worldwide și Facultatea de Economie și de Administrare a Afacerilor. Câțiva dintre copiii și tinerii care participa săptămânal, inclusiv pe durata vacanțelor, la activitățile CoderDojo în Timișoara și în împrejurimi au participat la competiții ale rețelei globale, întorcându-se cu premii în 2013 și 2014. Inovăm destul de mult în cadrul implementărilor noastre, pregătind copiii atât pe direcții tehnice, cât și în privința capacităților de lucru în echipă, de comunicare și prezentare. Insistăm să creăm tinerilor coding-ninjas oportunități de a participa la activitățile din cadrul ecosistemului antreprenorial tech, prezentându-și proiectele la evenimentele comunităților, codând împreună cu cei mai buni programatori la hackathon-uri sau la implementările locale ale unor evenimente globale cum ar fi Global Day of Code Retreat.

 

Conceptul CoderDojo se adreseză tuturor copiilor și tinerilor cu vârsta cuprinsă în intervalul 7-17 ani. Avem uneori dificultăți explicând părinților unor copii de 5-6 ani că va veni și vremea acestora. Începem să ne întrebăm și în ce mod vom proceda cu copiii care trec de vârsta de 17 ani, dar pentru aceștia există un foarte bun mod de a continua, devenind mentori.
 

Provocarea maximă se referă, bineînțeles, la distribuirea timpului și a energiei între activitățile de voluntariat, activitățile profesionale generatoare de venituri pentru „plata facturilor”, respectiv familiei, în condițiile în care simt și mi se spune că acumulez încontinuu un debit de timp în relația cu soția și propriii mei copii...

În privința unei comparații între România și o altă țară, probabil că totul ar fi fost mai simplu acolo, dar numai dacă aș fi decis să nu fi făcut aceste lucruri care mă pasionează și mă motivează aici, în Timișoara.