Muzeul natural cu exponate specifice Masivului Bucegi
Muzeul „Rezervatia Bucegi”, situat în incinta Parcului „Dimitrie Ghica” pe platforma unei foste terese, unde în anii 1960 se ţineau concerte de promenadǎ, face parte din cele şapte secţii ale Muzeului Judeţean de Ştiintele Naturii Prahova. Muzeul se prezintǎ la nivelul judeţului, dar şi în ţarǎ ca o instituţie ştiinţificǎ de culturǎ şi de prestigiu ce face cunoscut publicului vizitator neasemuitele frumuseţi naturale ale Masivului Bucegi, elementele floristice şi faunistice, roci care formeazǎ Bucegii.
Muzeul „Rezervaţia Bucegi” a fost înfiinţat în primǎvara anului 1973 de cǎtre profesoara Margareta Moşneaga, pe atunci director al Muzeului Judeţean de Ştiinţele Naturii Prahova. Tot atunci a fost amenajatǎ în faţa muzeului o micǎ grǎdinǎ botanicǎ cu sprijinul autoritǎţilor locale din vremea respectivǎ. Din nefericire, aceasta s-a deteriorat în timp, rǎmânând doar sigla Comisiei Monumentelor Naturii, într-o parte, pe locul unde a fost grǎdina botanicǎ, siglǎ ce includea floarea-de-colţ realizatǎ din alte specii floristice montane de culoare albǎ. În anii urmǎtori, muzeul s-a îmbogăţit cu noi colecţii, unele au fost aduse din colecţia Muzeului Judeţean de Ştiinţele Naturii Prahova, iar altele din donaţii de la localnici sau de la foşti pǎdurari, personae care au vrut sǎ rǎmânǎ anonime şi prin achiziţii, ceea ce a impus reorganizarea lui. Astfel, între anii 1993-1994, sub egida doamnei profesor-doctor docent Emilia Iancu, director general al Muzeului Judeţean de Ştiinţele Naturii Prahova şi a profesoarei universitare Ileana Crǎciun, Muzeul ,,Rezervaţia Bucegi” a fost renovat în totalitate şi reorganizat într-o viziune muzeotehnicǎ modernǎ, având o suprafaţǎ de expunere de 170 de metri pǎtraţi.
Prezentarea muzeului
În prima salǎ aflatǎ la parterul clǎdirii sunt expoziţii temporare de goblenuri, de cochilii sau reptile vii. De asemenea, aici sunt susținute conferinţe şi activitǎţi şcolare.
La demisolul muzeului este expoziţia permanentǎ cu exponate specifice Masivului Bucegi, prezentarea este fǎcutǎ prin intermediul dioramelor care au fost fondate de Grigore Antipa. Aici sunt redate aspecte din naturǎ, biotopuri cu specii floristice şi faunistice pe zone altitudinale în cele patru anotimpuri ale anului, specii endemice rare şi asociaţii vegetale unice. Zona altitudinalǎ, începând cu altitudinea de 1.000 de metri, este zona submontanǎ, iar dintre speciile floristice amintim bujorul de munte şi clopoţeii, care pot fi admiraţi şi pe covorul verde de la Poiana Stânii, iar pânǎ la 1.600-1.700 de metri este zona montanǎ superioarǎ unde gǎsim genţiana, angelica, stânjenelul, sângele-voinicului, cu miros de vanilie, lumânǎrica pǎmântului. Valoarea Muzeului Bucegi constǎ nu numai în frumuseţea lui și în spectaculozitate, dar şi în faptul cǎ gǎzduieşte specii vegetativ floristice şi faunistice de o valoare ştiinţificǎ deosebitǎ. Reprezentarea faunisticǎ este anotimpul toamnǎ - iarnǎ în prima dioramǎ, zonǎ de protecţie pe sezonul rece a diverselor specii, cum ar fi: ursul brun carpatin, capre negre, cocoşi de munte, cerbi, chiar şi pǎsǎri rǎpitoare de zi ca şorecarul şi viesparul, iar dintre cele de noapte buha şi huhurezul, iar ca specii floristice laricea (zada), care este singurul conifer cǎruia îi cad acele iarna. Etajul superior îl reprezintǎ zona subalpinǎ cu altitudine ce începe de la 1.800 de metri pânǎ la 2.500 de metri, unde ca specii floristice întâlnim iedera albǎ, crinul de pǎdure, ghinţura galbenǎ, orhideea sǎlbaticǎ (papucul doamnei), rododendronul, arginţica şi floarea- de -colţ. În zona alpinǎ superioarǎ, unde speciile floristice, din cauza temperaturilor scǎzute şi a stratului mic de sol sunt sub formǎ piticǎ, gǎsim ochiul şarpelui, ochiul gǎinii şi iarba roşioarǎ. Dintre speciile faunistice deosebite monument al naturii, care în prezent încǎ mai populeazǎ Masivul Bucegi, sunt: jderul, bursucul, capra-neagrǎ, mistreţul, corbul, iar o specie deosebitǎ este fluturaşul de stâncǎ, numit de localnici colibri carpatin, care trǎieşte în zone stâncoase şi abrupte, iar în zbor aripile lui ajung la 90 de bǎtǎi pe secundǎ. Rezervaţiile Naturale permit accesul tuturor persoanelor, dar fǎrǎ a deterioara niciuna dintre speciile existe în teritoriu, iar Rezervaţiile Ştiinţifice sunt suprafeţe special închise şi delimitate în care accesul se face pe bazǎ de permis în domeniul cercetǎrii, o astfel de rezervaţie este ,,Turbǎria Lǎptici’’, situatǎ la poalele munţilor Lǎptici, la o altitudine de peste 1.500 de metri, unde se gǎsesc specii floristice ca salcia piticǎ, salcia de turbǎ, merişorul, afinul, mesteacǎnul şi ienupǎrul.
Dupǎ vizitarea muzeului turiştii pot scrie impresiile personale într-un caiet special.
Accesul se face cu automobilul pe drumul orǎşenesc sau cu trenul pânǎ în gara Sinaia, iar de acolo pe jos, cinci minute.
Programul de vizitare- Zilnic: 9.00-19.00- vara
9.00- 17.00-iarna
Luni închis.
Prețul biletului-3 lei pentru adult
2 lei pentru copil
Telefon: 0244/311750
