Locul de unde se exploata o importantă resursă naturală a judeţului Bistriţa-Năsăud
În anul 1902, în apropierea oraşului Sângeorz-Băi, s-a deschis o mică exploataţie care avea ca obiectiv extragerea şi prelucrarea blocurilor de marmură ce alcătuiau cristalinul Rodnei. Pentru locuitorii din zonă a fost o adevărată binefacere, pentru că le asigura un loc de muncă, însă, pentru mediul înconjurător, cariera de marmură a fost un factor de poluare. Astăzi, cariera nu mai funcţionează, dar au rămas urmele unui punct minier important al judeţului.
Deschiderea carierei de marmură
În jurul anului 1900, un grup de cercetători minieri au poposit în târgul Sângeorzului pentru a verifica duritatea rocilor din zonă, în special de la confluenţa pârâului Cormaia cu râul Someş. Ajutaţi de localnici, au descoperit că pe Valea Cormaiei se găseşte marmură albă, albă-albăstruie şi cenuşie. La insistenţele locuitorilor şi ale autorităţilor locale din acea perioadă, au dat aviz favorabil pentru deschiderea unei exploataţii de marmură.
Astfel că, în anul 1902, a fost inaugurată prima carieră de marmură din Bazinul Superior al Văii Someşului Mare.
Funcţionarea carierei
La început, marmura se exploata manual, era transportată cu dificultate, cu care trase de boi, şi era prelucrată prin cioplire de muncitorii care erau şi ei începători. Odată cu trecerea timpului, muncitorii s-au calificat, s-au adus utilaje de transport, de prelucrare şi de depozitare. A fost nevoie de mai mulţi lucrători, astfel că un număr mare de bărbaţi din zonă s-au angajat la carieră, traiul din Cormaia şi Sângeorz îmbunătăţindu-se simţitor.
Din carieră nu se folosea doar marmura, ci şi ce rezulta prin prelucrarea ei: praf de marmură, terasit, mozaic, sorturi.
Pentru ca transportul să fie mai puţin costisitor, în jurul anului 1948, s-a construit şi Calea ferată Ilva Mică-Rodna Veche, cariera de marmură transformându-se în Cariera CFR Sângeorz-Băi.
Pericolul din marmură
Odată cu aducerea utilajelor de tăiere a marmurei, în zona Sângeorzului s-a produs o mare schimbare. Utilajele (gaterele de piatră) erau foarte productive, însă nu numai în obţinerea produsului finit, ci şi în împrăştierea unui praf alb-cenuşiu, obţinut prin tăiere. Acest praf se depunea pe iarbă, pe case, pe holde, pe pomii fructiferi, pe culturile de legume şi cereale, pe hainele şi pe trupurile oamenilor. Cei care lucrau în exploataţie au început să se îmbolnăvească. La fel şi animalele, în special caii.
Aerul, vegetaţia şi animalele erau foarte afectate de la praful care se aşternea în fiecare zi. Şi comunele învecinate au început, în scurt timp, să simtă efectul poluării.
În anul 2001, cariera a fost preluată de S.C. Explo Terasit S.R.L., Poiana Ilvei. Dar, pentru că societatea comercială nu a găsit mijloace eficiente de stopare a poluării, autoritatea naţională a decis suspendarea activităţii carierei până la realizarea unui plan de măsuri.
Cariera nu funcţionează la ora actuală, dar, cei doritori, pot să vadă locul de unde s-a exploatat marmura, utilajele vechi folosite pentru prelucrare, imagini în sediul vechi al birourilor Carierei cu activităţi desfăşurate de oameni în perioada în care exploataţia era activă.
Pentru a ajunge la exploataţie, trebuie doar să traversezi oraşul Sângeorz-Băi, spre Maieru şi să intri pe drumul spre Cormaia. Trecutul îşi va dezvălui în faţa celor interesaţi toate secretele.
Deschiderea carierei de marmură
În jurul anului 1900, un grup de cercetători minieri au poposit în târgul Sângeorzului pentru a verifica duritatea rocilor din zonă, în special de la confluenţa pârâului Cormaia cu râul Someş. Ajutaţi de localnici, au descoperit că pe Valea Cormaiei se găseşte marmură albă, albă-albăstruie şi cenuşie. La insistenţele locuitorilor şi ale autorităţilor locale din acea perioadă, au dat aviz favorabil pentru deschiderea unei exploataţii de marmură.
Astfel că, în anul 1902, a fost inaugurată prima carieră de marmură din Bazinul Superior al Văii Someşului Mare.
Funcţionarea carierei
La început, marmura se exploata manual, era transportată cu dificultate, cu care trase de boi, şi era prelucrată prin cioplire de muncitorii care erau şi ei începători. Odată cu trecerea timpului, muncitorii s-au calificat, s-au adus utilaje de transport, de prelucrare şi de depozitare. A fost nevoie de mai mulţi lucrători, astfel că un număr mare de bărbaţi din zonă s-au angajat la carieră, traiul din Cormaia şi Sângeorz îmbunătăţindu-se simţitor.
Din carieră nu se folosea doar marmura, ci şi ce rezulta prin prelucrarea ei: praf de marmură, terasit, mozaic, sorturi.
Pentru ca transportul să fie mai puţin costisitor, în jurul anului 1948, s-a construit şi Calea ferată Ilva Mică-Rodna Veche, cariera de marmură transformându-se în Cariera CFR Sângeorz-Băi.
Pericolul din marmură
Odată cu aducerea utilajelor de tăiere a marmurei, în zona Sângeorzului s-a produs o mare schimbare. Utilajele (gaterele de piatră) erau foarte productive, însă nu numai în obţinerea produsului finit, ci şi în împrăştierea unui praf alb-cenuşiu, obţinut prin tăiere. Acest praf se depunea pe iarbă, pe case, pe holde, pe pomii fructiferi, pe culturile de legume şi cereale, pe hainele şi pe trupurile oamenilor. Cei care lucrau în exploataţie au început să se îmbolnăvească. La fel şi animalele, în special caii.
Aerul, vegetaţia şi animalele erau foarte afectate de la praful care se aşternea în fiecare zi. Şi comunele învecinate au început, în scurt timp, să simtă efectul poluării.
În anul 2001, cariera a fost preluată de S.C. Explo Terasit S.R.L., Poiana Ilvei. Dar, pentru că societatea comercială nu a găsit mijloace eficiente de stopare a poluării, autoritatea naţională a decis suspendarea activităţii carierei până la realizarea unui plan de măsuri.
Cariera nu funcţionează la ora actuală, dar, cei doritori, pot să vadă locul de unde s-a exploatat marmura, utilajele vechi folosite pentru prelucrare, imagini în sediul vechi al birourilor Carierei cu activităţi desfăşurate de oameni în perioada în care exploataţia era activă.
Pentru a ajunge la exploataţie, trebuie doar să traversezi oraşul Sângeorz-Băi, spre Maieru şi să intri pe drumul spre Cormaia. Trecutul îşi va dezvălui în faţa celor interesaţi toate secretele.
