Întoarcere în timp
Comuna Leșu, situată la poalele Munților Bârgăului, este o așezare care a trecut de-a lungul timpului prin numeroase schimbări.
Mărturii istorice despre Leșu
Din surse oficiale aflăm despre comuna Leșu că ar exista încă din 1561. Primii locuitori ai acestei așezări au fost leșii, care au fost întemeietorii comunei Leșu. De la primii locuitori s-a dat denumirea așezării care a rămas până în prezent. La început au fost venite 5 familii din țara leșească, ei punând piatra de temelie a așezări. Mai târziu aceștia au dispărut, iar așezarea a fost repopulată prin emigrarea din alte sate bucovinene și ardelene, datorită condițiilor mai bune de trai care se găseau aici.
Informațiile scrise despre așezare și locuitori sunt puține. Aflăm totuși că în 1640, în Leșu erau 10 gospodării, în 1687 erau 25 de gospodării, iar în 1695 numărul lor s-a redus la 11 gospodării. În anul 1713 numărul gospodăriilor era de 20. Aceste puține gospodării, creșterea și descreșterea numărului lor se poate explica prin faptul Leșu nu era o localitate înființată printr-o colonizare organizată.
Este de menționat aici năvălirea tătarilor din 1717 producând următoarele pagube: „11 case arse, 4 oameni prinși în captivitate, 18 cai, 20 boi, 33 vaci, 840 oi, 4 porci, 125 stupi, 26 găleți, ovăz, 30 care fân, 107 ocale caș cât și alte obiecte” ,( Monografia Leșu Ilvei). După această sălbatică năvălire au urmat alți ani de spaimă, frică și suferință. În anul când a început foametea, oamenii nemaiputând răbda, și-au luat copii și s-au dus în Bucovina.
Mărturiile localnicilor
Din povestirile leșenilor aflăm că la începutul secolului XVIII, după o secetă care a durat șapte ani, au supraviețuit 40 de familii, iar în anul 1750 erau 73 de familii, pe când în anii 1760-1762 în Leșu existau 104 gospodării. În anul 1769 au fost militarizate mai multe comune printre care și Leșu. În 1788 au început luptele cu turcii și ungurii. Urmările Primului Război Mondial au fost resimțite în comuna Leșu și pe plan economic. Odată cu Unirea de la 1 decembrie 1918, a început o nouă pagină de istorie pentru această localitate. În fruntea comunei au fost aleși oameni ai locului, meniți să conducă și să gospodărească obștea. Atât în posturile de jandarmi, cât și de notar al primăriei au fost aleși români. S-a trecut treptat la introducerea și aplicarea legilor românești, la înlăturarea gravelor pagube provocate de război și apoi la dezvoltarea activității economice și sociale, la înflorirea culturii populare.
Dezvoltarea localității
După anul 1950, în viața comunei Leșu și a locuitorilor săi, au continuat să aibă loc o serie de transformări generale. După întoarcerea bărbaților de pe front au fost refăcute gospodăriile ruinate, a crescut suprafața cultivată, au sporit efectivele de animale. În ultimele decenii s-a intensificat exploatarea lemnului, a crescut numărul angajaților în activitățile neagricole. S-a trecut la generalizarea învățământului de zece clase, mulți copii ai leșenilor urmând cursuri liceale, iar alții facultăți. Așa s-a ajuns ca Leșu să aibă o importantă generație de intelectuali în diferite domenii.
În prezent comuna Leșu comuna Leșu are în alcătuire două sate, Leșu și Lunca Leșului, la care se adaugă și cătunul Valea Măgurii. Relieful comunei este variat și oferă un peisaj care merită văzut. În apropiere se găsește Muntele Heniu cu o altitudine de 1612 metri și alte locuri care așteaptă să fie descoperite.
