Rodna în istorie

 Etimologia toponimului Rodna provine de la termenul slav „ruda” cu înţelesul de „metal”.

Deși prima atestare istorică oficială datează din anul 1235 în cronicile rusești, cercetătorii susțin că această provincie a fost locuită încă din Epoca de piatră. Ca dovezi au fost găsite unelte din piatră cioplită, un topor la Rodna și două ciocane la Maieru, comuna învecinată. Pe parcursul cercetărilor și săpăturilor efectuate în localitate s-au descoperit alte vestigii istorice care datează din Epoca bronzului, ceea ce demonstrează că localitatea a fost locuită înainte de atestare.

Pe meleagurile Rodnei au locuit și strămoșii nostri daci, acest fapt fiind demostrat de monedele dacice de argint găsite în răul Marii. Unele însemnări descoperite în minele din Rodna dovedesc prezența romanilor care ar fi locuit sau măcar exploatat minele bogate în aur și argint.

De-a lungul timpului această localitate a fost colindată de numeroase popoare, existând dovezi scrise despre migratori, cum ar fi invazia pecenegilor și cumanilor. În anul 1150, aparținând regatului Ungar, Rodna a fost colonizată de meșteșugari germani și sași.

Cele două invazii ale tătarilor, prima în 1241 și a doua în 1285, au adus grele suferințe localității și locuitorilor, migratorii distrugând tot ce întâlneau în cale, case, biserici, mori, mărturie stând ruinele care dăinuiesc și acum în localitate.

În Rodna mineritul  este  atestat de unele documente foarte vechi, minele de aici fiind exploatate cu siguranță de autohtonii daci și de coloniștii romani, exploaterea intensă din Evul Mediu determinând  dezvoltarea urbană a localității, care au făcut Rodna o localitate râvnită.

În documentele  scrise  despre  exploatarea  minieră din Rodna se găsesc însemnări cum ar fi că în 1308 minele de la Rodna au devenit propietate regală, iar în anul 1327 Carol Robert a dispus ca venitul din minerit să fie trimis reginei la Baia Mare. Ajunși în posesia acestui ținut, Petru Rareș și apoi fiul lui Ilieș au exploatat minele de aur de la Rodna. În unele documente se menționează că exploatarea minereului se făcea prin 16 galerii de coastă, că s-au construit 10 steampuri de lemn cu 114 de găleți cu cap de fier, 22 de mese vibratoare Rongen și că se măcinau 600 kg minereu în 24 ore. Tot aici s-a pus în practică pentru prima dată metoda de extracție cu front lung pe înclinare, susținut de stâlpi hidraulici și pilieri naturali.

În prezent, aceste izvoare de bogăție sunt închise, despre ele își amintesc cei care le-au cutreierat, au rămas poveștile și legendele. Un loc care păstrează în memorie aceste mine este Muzeul Etnografic și al Mineritului unde se păstrează și sunt expuse obiecte vechi de minerit.

Pe lângă exploatarea bogățiilor subsolului rodenenii se ocupau cu creșterea animalelor, cu eploatarea lemnului, ocupații care sunt principale și în prezent.

 Vărăritul este o altă ocupaţie cu specific local, practicată din vremuri străvechi. În valea superioară a Rodnei sunt două zone unde se fabrica var. Vărarii scoteau piatra de var din stâncă la început manual, mai apoi folosind exploziv. Varul se ardea în cuptoare la construite din piatră de râu între care se punea pământ argilos. Cuptorul de var este proprietate personală transmisă din tată în fiu. Varul se folosea la spoitul caselor, la prepararea mortarului pentru construcția caselor. În prezent se mai practică acest meșteșug, însă meșteșugarii sunt tot mai puțini.

Comuna Rodna are în componenţă două sate: Rodna, satul de reşedinţă, şi Valea Vinului. Se învecinează la nord cu judeţul Maramureş, la vest cu comuna Maieru, la sud cu comuna Măgura Ilvei şi comuna Ilva Mare, iar la est cu comuna Şanţ.

Așezată în inima munților, aceasta oferă peisaje frumoase, posibilitatea de a vizita frumusețile Parcului Național Munții Rodenei, de a descoperi misterele pe care aceștia le ascund.

Ca și atracții turistice amintim Lacul Lala, Poiana cu Narcise, Ruinele cetății, catacombele cetății Rodnei, Muzeul de Etnografie și al Mineritului și multe alte obiective care așteaptă să fie vizitate.

În localitatea Rodna se ajunge  urmând DN 17D  Năsăud - Rodna sau pe calea ferată Năsăud - Ilva Mică - Sângeorz-Băi - Rodna.