E locul în care se dă ora exactă în comerțul cu flori din București și nu doar din capitală. E o locație deja celebră, de ani buni, dinainte chiar de 1989. Este punctul de întâlnire al florăreselor celebre sau mai puțin celebre, al iubitorilor de flori care cumpără să revândă ori achiziționează, așa, doar pentru ei, pentru că e mai ieftin și își permit să aleagă și, mai ales, să negocieze.
Calea Rahovei sau, așa cum aminteam în reportajul despre Piața Chirigii, Podul Calicilor sau Drumul Florăreselor, denumirile vechi sub care era cunoscută artera spre Alexandria. Se ajunge ușor la Piața de Flori. Dinspre Piața Unirii cu tramvaiul „32” sau cu autobuzul „117” și mai sunt câteva. „Piața” e localizată în imediata vecinătate a intersecției care unește destinele Bulevardului George Coșbuc, Calea Rahovei, Strada Odoarei și Bulevardul Tudor Vladimirescu. De la „numărul 179” spre Casa Poporului, pe mâna dreaptă, încep prăvăliile, toate găzduite de imobile vechi, din perioada interbelică, imobile care au scăpat ca prin minune de buldozerele comuniste. Primele prăvălii sunt specializate în articole pentru înmormântări. Coroane adică. Din flori artificiale sau din flori naturale, pentru toate gusturile. Prețurile sunt negociabile.
Piața de Flori nu e chiar o piață, acesta fiind și motivul pentru care am pus la un moment dat ghilimele. Se vinde direct pe trotuar. Abia acum e pe cale să fie amenajată o piață în toată regula, cu magazine din termopan, cu tot ce trebuie.
Ca în orice piață și aici, pe Calea Rahovei, comercianții te privesc cu suspiciune dacă nu cumperi ci doar caști gura. Mai mult, dacă mai pui și întrebări sau faci poze se declanșează alarma!
„Ce vrea domnu'? O floare frumoasă? O coroniță?”, mă abordează pe rând vânzătoarele, cele mai multe, probabil, patroane ale prăvăliilor. Inutil să subliniez faptul că aproape fără excepție florăresele sunt țigănci.
Pentru a înțelege cât de cât comerțul cu flori de aici e obligatoriu să te întorci în timp. „Aici, flori se vinde de aproape 40 de ani, de pe vremea lu' Ceaușescu”, îmi spune o florăreasă tânără. Lângă ea, „croșetând” o coroană, e, pe semne, mama sau bunica ei.
Bătrâna aduce cu Bambina, celebra florăreasă, decedată în urmă cu fix trei ani, în octombrie 2014. Bambina a fost, după cum spun comercianții, dar și cumpărătorii vechi, Regina Florăreselor din București. „Era cea mai tare. A creat un imperiu. A fost cea care a avut ideea, după Revoluție, cu importul florilor din Olanda”, povestește o altă florăreasă.
Înainte de 1989, cele mai multe flori proveneau din țară, dar chiar și în acele vremuri se mai aduceau din străinătate, cel puțin așa susțin unii dintre comercianți.
La Piața de Flori de pe Calea Rahovei comerțul cu flori e unul care merge, deși vânzătorii se plâng. Așa au făcut dintotdeauna. La început de săptămână e o liniște relativă. Excepție fac zilele în care în Calendarul Ordodox e sărbătorit vreun sfânt. De aici pleacă marfă spre aproape toate florăriile din București.
Piața de Flori de pe Calea Rahovei nu mai e însă prima mână de ceva vreme. În ultima perioadă au apărut diverși comercianți, care au închiriat spații, și importă flori, pe care le livrează la comandă. La Filaret, în apropiere de autogara cu același nume, pe „Trafic Greu” au apărut „angrouri” de flori. Chiar și acolo, în calea Rahovei, pe mâna stângă, până în „ball-room”-urile lui Mitică Dragomir, într-o curte, un comerciant și-a făcut o piață proprie.
Românii iubesc florile, asta e clar, chiar mai mult decât străinii. Și nu vor renunța vreodată la obiceiul de a oferi flori. De 1 și 8 martie, de Florii sau la începutul școlilor, în septembrie, la marile sărbători ortodoxe, mai ales cele legate de nume, afacerile cu flori explodează. „Se vând flori de milioane de euro anual în România. E o afacere care nu are cum să moară și care ne caracterizează pe noi, țiganii, ne definește”, îmi spune un comerciant tânăr, cu pedigree în domeniu, în timp ce fredonează celebra melodie „Mama mea e florăreasă”!
Acest material este publicat în cadrul proiectului „Valorile culturale din Sectorul 5 – promovare, conștientizare, valorificare”, derulat de către Asociația Harmony, Filiala, cu sprijinul financiar al Sectorului 5 al Municipiului Bucureşti prin Centrul Cultural şi de Tineret „Ştefan Iordache”, prin programul de finanţare nerambursabilă în anul 2017.
Conţinutul acestui material nu reprezintă în mod necesar poziţia oficială a Sectorului 5 al Municipiului Bucureşti.
