De la gropi cu var pentru ciumați la drumul către mare
Pentru locuitori, bulevardul Theodor Pallady este „acasă”, este acea zonă prin care se pot orienta perfect chiar și cu ochii închiși și acea zonă plină de amintiri. Pentru cei ce nu locuiesc aici, este doar un loc frumos plin de mistere.
Bulevardul Theodor Pallady este localizat în zona de sud-est a Bucureștiului, în cartierul Balta Albă (zonele Sălăjan și Ozana). De pe acest bulevard se intră direct pe Autostrada Soarelui, celălalt capăt al său fiind la stația de metrou Nicolae Grigorescu. „Traseul” său exact, măsurat în stații de metrou, este Nicolae Grigorescu – 1 Decembrie 1918 – Nicolae Teclu – Anghel Saligny.
Cum, când și de ce?
La începutul anilor 1800, când o epidemie de ciumă a lovit Bucureștiul, în această zonă erau îngropați bolnavii, dar nu înainte de a se arunca var peste ei. Din cauza ploilor abundente, varul a ieșit la suprafață formând bălți albe, de aici și numele cartierului: „Balta albă”.
Abia între anii 1950 și 1970 a continuat extinderea perimetrului București către această zonă. Erau foarte puține imobile construite (deci foarte puțin de dărâmat), aceasta fiind și zonă industrială, ceea ce însemna un avantaj pentru extinderea orașului.
În anii `70 au fost construite majoritatea blocurilor din această zonă, au luat naștere parcul IOR și cartierul Balta Albă. Zona a fost populată imediat datorită faptului că existau numeroase posibilități de angajare, dar și pentru faptul că zona era liniștită și aproape totul era nou-construit.
Bătrânii din zona Ozana (stația de metrou 1 Decembrie 1918 – stația de metrou Nicolae Teclu) încă își mai aduc aminte de casele și gospodăriile ce se găseau aici înainte de extinderea orașului. Chiar și astăzi mai pot fi văzute perimetrele vechilor gospodării. Acestea au fost păstrate și au devenit grădinile blocurilor. Unele dintre gardurile originale din anii `20-`30 au fost păstrate până în anii 2000.
Cum te simți când ești aici
Pornind de la stația de metrou Nicolae Grigorescu, datorită faptului că bulevardul este puțin la vale, se poate vedea priveliștea până la stația de metrou 1 Decembrie 1918, unde există foarte multă vegetație. Este o zonă cu foarte multe părculețe pentru copii.
Mergând mai departe, se ajunge la stația de tramvai dintre cele două stații de metrou. Aici, aglomerația este mai mare pentru că, nu-i așa, este o stație de tramvai, deci multă lume. La ceva distanță exisă un părculeț ceva mai mare, pentru copii, care este mereu plin și pare neîncăpător pentru toate jocurile și pentru toată energia lor.
Bulevardul este prevăzut cu băncuțe pentru oricine dorește să se odihneasă o clipă. Încă puțin și se ajunge la stația de metrou 1 Decembrie 1918, căreia i se mai spune și „Trapezului” sau la „Macarale”. Este o zonă foarte aglomerată, cu multe magazine și pacuri pentru copii, însă avantajul îl reprezintă vegetația foarte abundentă datorită numărului mare de pomi care au fost plantați de-a lungul timului.
La următoarea intersecție, Ozana, pe partea dreaptă a bulevardului se află Liceul de Chimie „Costin Nenițescu”, dar și o școală generală. Partea aceasta a străzii este „rezervată” elevilor. Mai în față găsim magazine și supermarketuri.
Mergând puțin mai departe observăm că stăzile sunt mai puțin populate, pe partea stângă câteva hipermarketuri și benzinării și un liceu industrial, după care începe drumul către mare – Autostrada Soarelui.
