Un oraș nu e doar un pumn de intersecții, câteva lanțuri comerciale, cartierele proletare de la periferie și Centrul Vechi. Există atâtea versiuni ale orașului câți oameni sunt să le perceapă. Pe 19 septembrie, 40 de poeți bucureșteni s-au adunat la Hanul Gabroveni și, împreună, au demascat, în maniera lor ultra personală și directă, una din fațetele cele mai adevărate ale Bucureștiului.
"pace vouă, gheretelor proletare cu miros de șaorma
și telefoane la încărcat. bună dimineața, domnule amabil politician corupt"
(Marin Mălaicu-Hondrari)
Experimental-antropologic
Într-un proiect gândit și coordonat de Svetlana Cârstean, poeții, împărțiți în trei grupe, au avut la dispoziție câte 48 de ore să scrie, în 21 de versuri, Bucureștiul. S-a lucrat într-un fel de șir indian temporal, pornind de la ultimul vers al poetului dinainte, fără acces la fragmentul scris înainte. Proiectul propune o poezie experimentală, care, pe lângă funcțiile strict estetice și ludice, scoate la iveală și o latură socială, chiar antropologică și, uneori, patriotică a poeziei.
”Ce locuri Ce colţuri
din Bucureşti ai apăra la o adică
cu o armă oricît de neînsemnată în mînă
Smulgînd poate chiar pietre cubice de pe Strada Orbescu?
Unde anume în Bucureşti ai fi gata să spui răspicat Pe aici nu se trece?”
(Bogdan Ghiu)
Poetic mapping
Google maps nu înseamnă totul. Începi să-ți dai seama de asta mai ales atunci când, într-o sală renovată a Hanului Gabroveni, cu ecrane uriașe pe scenă și cu sute de oameni pe scaune, 40 de poeți încep să-ți arate Bucureștiul lor, cu sunet, cu imagine, uneori chiar cu rimă, cu ritm. În sala de teatru a hanului, în care te puteai crede cu ușurință la New York, Paris sau Berlin, o parte dintre cei mai autentici poeți contemporani au creat o hartă afectivă a orașului, în care dragostea și ura se împletesc deopotrivă, în care marile bulevarde și străzile mici, taxiurile, angoasele, speranțele se pun cap la cap și formează împreună o radiografie fără ocolișuri și fără tabuuri a Bucureștiului, așa cum este el astăzi.
Fără Gara de Nord sau fără Piața de Sud?
Pe care mal al Dâmboviței, drept sau stâng,
simți cum arterele mai abitir se strâng?
(Florin Dumitrescu)
Pe mine bucureştul mă rumegă
ca un stomac mare de ierbivor.
Îmi dăruieşte
doar frica şi neputinţa
în chip de trofee.
(Octavian Soviany)
"și-n jurul nostru agrafe de kilometri străpung Casa
Poporului, Academia Română, marile bulevarde.
și-n jurul nostru lucrurile mari sunt împinse spre margini
de lucrurile mici
și-apoi lucrurile mari sunt înghițite de lucrurile mici."
(Teodor Dună)
"vorbeşti singur c-un depou c-o gară cu un cuib"
(Nora Iuga)
(Nora Iuga)
"înfometarea imaginației începe la foișorul de foc"
(Claudiu Komartin)
(Claudiu Komartin)
"Sunt un gnomon uman în Piaţa Unirii.
Îngheţ privirile, fac să întârzie maşinile!"
(Valentina Chirita)
"ca niște mașini de Bulgaria, alunecând
cu ultimele resurse de demnitate, în ploaie, pe Splaiul Unirii"
(M. Duțescu)
"de fapt, sunt foarte bine asigurată în București
am un loc la cimitirul catolic"
(Diana Iepure)
"cu adevărat străin ești toamna, câteva străzi mai sus, în Grădina
Botanică, când ai fugit prima oară de acasă"
Botanică, când ai fugit prima oară de acasă"
(Miruna Vlada)
"când se pornise să ningă ca-ntr-o nuvelă rusească
o bezea cumpărată din amzei ne creștea în mâini"
(George Floarea)
"Fiindcă aici, în miezul aburind al orașului,
Ura și dragostea au laolaltă o singură mână"
(Ioana Nicolaie)
abia acum iese la iveală dragostea ta
și scrie cu aorta deschisă cuvinte urîte pe garduri
"privește cerul" sau ceva și mai obscen
(T.O. Bobe)
"este orașul pentru care m-am îngrășat de atîtea ori
doar ca să nu trec neobservată
Bucureștiul văzut dimineața"
(Alice Popescu)
"vor vedea tramvaiul douăşase ce înconjoară oraşul prin nori
şi-n care, în staţii, urcă lumina, nu călători"
(Lucian Vasilescu)
"mie bucureştii-mi au trebuit toţi să mă ascund de teroare"
(Gheorghe Iova)
"Piața Domenii nutrește, la rîndu-i, visuri futile de domnișoară
cu Piața Obor: un mariaj strălucitor, un ideal încîntător, o oară și să mor."
(Florin Iaru)
staţia finală în fiecare ipostază Crescut cu wireless la gât 11 de
cel care trage la pistol şi cel care bagă la pungă prin 12 autobuz
instituţionalizezi Centrul Vechi Buzele trasează delimitări
intense 13 din Pţa PRSei până-n „delta” VCReşti, din GNCA la SLJN
instituţionalizezi Centrul Vechi Buzele trasează delimitări
intense 13 din Pţa PRSei până-n „delta” VCReşti, din GNCA la SLJN
(Razvan Tupa)
"ne frecăm la tâmple. ai curaj? neîncrederea
în tine e bazală. Bucureștiul scoate din tine trecutul
mama iese din groapă, și fiica intră în ea."
(Andra Rotaru)
"Micul meu Paris, micul meu Berlin, Marele meu oraș atît de omenesc
ca un prieten din același cartier cu care nu am timp să vorbesc."
(Simona Popescu)
Vine cu reziduuri din trecut,
Cu spaime de sute de ani cățărându-se pe ziduri ca iedera, infiltrându-se ca igrasia
Până în creierul moale și crud al locuitorilor săi. Mi-ai vrut binele, București,
M-ai înfiat ca să mă poți supune și nenoroci. Mi-ai promis mult și m-ai hrănit cu iluzii.
(Cosmin Perța)
trăiesc într-un oraș care nu mai există
așa cum blocul NU al Angelei nu va fi niciodată blocul din Berceni
unde au izbucnit și s-au stins revoluțiile noastre
(Domnica Drumea)
visează ploi de toamnă pe stoian militaru, dalele-mpreunate cu smoală din
curtea vagon a bunicii, genunchii deschiși ca niște fleici de porc,
rotocoalele duminicale-n burta tramvaiului 34, pumnul strâns al țăranului
de piatră din parcul obor
curtea vagon a bunicii, genunchii deschiși ca niște fleici de porc,
rotocoalele duminicale-n burta tramvaiului 34, pumnul strâns al țăranului
de piatră din parcul obor
(Bogdan-Alexandru Stănescu)
păsări și fluturi
nemișcați și înalți
îngeri îmbrățișați
nedespărțiți
ca papagalii agapornis
din tine se nășteau, București
(Fanny Chartres)
biserica armenească arde în fiecare noapte câteva minute
și dimineața e la fel de albă ca în orice dimineață dar la
fiecare foc se mai îneacă o pisică un câine o muscă
(Teona Galgoțiu)
la Piața Progresul cumpăr busuioc, cimbru și mărar.
cineva îmi pune o pelerină pe spate.
o lucarnă luminată deasupra brutăriei
la care făceam coadă în copilărie.
(Doina Ioanid)
cineva îmi pune o pelerină pe spate.
o lucarnă luminată deasupra brutăriei
la care făceam coadă în copilărie.
(Doina Ioanid)
Copilul ținea în brațe un pui de cîine
tăiat în două,
jumătate umbră, jumătate galben.
În jurul lor,
orașul cu multe buzunare,
în care timpul îi lasă mereu în urmă pe oameni.
(Adela Greceanu)
ce e între arhitectura de pe malul stâng
și arhitectura de pe malul drept al dâmboviței?
dialog? miros de baltă? albie sistematizată?
bălos roșioară săbioară somn african
(Andrei Dósa)
mă uit cum dispar stațiile vieții mele
bezna din tunel e mai reală ca ele
de la Eroii Revoluției la Titan
an după an după an după an după an
și-același adevăr total în fiecare
și-n fiecare loc aceeași scufundare
(Dan Sociu)
bezna din tunel e mai reală ca ele
de la Eroii Revoluției la Titan
an după an după an după an după an
și-același adevăr total în fiecare
și-n fiecare loc aceeași scufundare
(Dan Sociu)
mută-te la dristor sau ceva mai încolo,
pentru că aşa îţi vei prelungi viaţa:
timpul nu aleargă înnebunit ca în centru,
scopul scuză mijloacele, iar la terasa somidan
prietenii nu se schimbă nici cu suta de ani.
(Ioan Es. Pop)
pentru că aşa îţi vei prelungi viaţa:
timpul nu aleargă înnebunit ca în centru,
scopul scuză mijloacele, iar la terasa somidan
prietenii nu se schimbă nici cu suta de ani.
(Ioan Es. Pop)
Totul va rămîne la fel:
acoperișurile se vor vedea pînă la Intercontinental
și vor sta cuminți ca niște oi.
Vîrfurile pomilor de la Grădina Icoanei vor scutura cerul
și din el vor cădea prune uriașe și vinete.
acoperișurile se vor vedea pînă la Intercontinental
și vor sta cuminți ca niște oi.
Vîrfurile pomilor de la Grădina Icoanei vor scutura cerul
și din el vor cădea prune uriașe și vinete.
paznicii nopții mă privesc ciudat – vai, ce băiat de cartier cretin!, spun ei
copiii nopții mă arată cu degetul, aruncă cu pietre în mine
femeile nopții îi trimit pe copii la culcare, apoi se încolonează în spatele meu
copiii nopții mă arată cu degetul, aruncă cu pietre în mine
femeile nopții îi trimit pe copii la culcare, apoi se încolonează în spatele meu
(Iulian Tănase)
„Sunt un înger şi într-o zi o să-mi iau zborul chiar de acolo”.
Negociatorul a fost de acord.
Deşi ştia şi el aşa cum ştim cu toţii
În Titan nu sunt îngeri şi nici în Bucureşti în general.
Negociatorul a fost de acord.
Deşi ştia şi el aşa cum ştim cu toţii
În Titan nu sunt îngeri şi nici în Bucureşti în general.
în orașul capitală a unei țări
orașul emigrat și emigrant
refugiat și în plin refugiu
băgat în creier de un meșter argintar
cei de pe la mesele cârciumilor de lângă stațiile de mașini
acolo poate fi un acasă
orașul emigrat și emigrant
refugiat și în plin refugiu
băgat în creier de un meșter argintar
cei de pe la mesele cârciumilor de lângă stațiile de mașini
acolo poate fi un acasă
(Angela Marinescu)
Aceste fragmentele din epopeea participativă au fost selectate de Svetlana Cârstean.
Au participat: Nora Iuga, Claudiu Komartin, Gheorghe Iova, Valentina Chiriță, M. Duțescu, Diana Iepure, Miruna Vlada, George Floarea, Lucian Vasilescu, Alice Popescu, Ioana Nicolaie, Marin Mălaicu-Hondrari, T.O. Bobe, Florin Iaru, Teodor Dună, Simona Popescu, Răzvan Țupa, Andra Rotaru, Cosmin Perța, Bogdan-Alexandru Stănescu, Domnica Drumea, Fanny Chartres, Octavian Soviany, Teona Galgoțiu, Doina Ioanid, Adela Greceanu, Sorin Gherguț, Andrei Dosa, Lidija Dimkovska, Dan Sociu, Ioan Es. Pop, Ana Maria Sandu, Bogdan Ghiu, Florin Dumitrescu, Iulian Tănase, Magda Cârneci, Elena Vlădăreanu, T.S. Khasis, Marius Chivu, Angela Marinescu.
Coordonator: Svetlana Cârstean
Concept grafic: Ana Toma
Videomapping și muzică: Kotki visuals, Mihaela Kavdanska, Dilmana Yordanova, Vali Chincișan, și Marian Cîtu.
Parteneri ARCUB: Amy Thais, Vlad Lazarescu și Raluca Ciută
Volumul tipărit de Tipografia Master Print.