40 de poeți. Care-și iubește orașul mai mult?

 

Un oraș nu e doar un pumn de intersecții, câteva lanțuri comerciale, cartierele proletare de la periferie și Centrul Vechi. Există atâtea versiuni ale orașului câți oameni sunt să le perceapă. Pe 19 septembrie, 40 de poeți bucureșteni s-au adunat la Hanul Gabroveni și, împreună, au demascat, în maniera lor ultra personală și directă, una din fațetele cele mai adevărate ale Bucureștiului.
 

"pace vouă, gheretelor proletare cu miros de șaorma

și telefoane la încărcat. bună dimineața, domnule amabil politician corupt"

 

Într-un proiect gândit și coordonat de Svetlana Cârstean,  poeții, împărțiți în trei grupe, au avut la dispoziție câte 48 de ore să scrie, în 21 de versuri, Bucureștiul. S-a lucrat într-un fel de șir indian temporal, pornind de la ultimul vers al poetului dinainte, fără acces la fragmentul scris înainte. Proiectul propune o poezie experimentală, care, pe lângă funcțiile strict estetice și ludice, scoate la iveală și o latură socială, chiar antropologică și, uneori, patriotică a poeziei.
 

”Ce locuri Ce colţuri

din Bucureşti ai apăra la o adică

cu o armă oricît de neînsemnată în mînă

Smulgînd poate chiar pietre cubice de pe Strada Orbescu?

Unde anume în Bucureşti ai fi gata să spui răspicat Pe aici nu se trece?”

 

Google maps nu înseamnă totul. Începi să-ți dai seama de asta mai ales atunci când, într-o sală renovată a Hanului Gabroveni, cu ecrane uriașe pe scenă și cu sute de oameni pe scaune, 40 de poeți încep să-ți arate Bucureștiul lor, cu sunet, cu imagine, uneori chiar cu rimă, cu ritm. În sala de teatru a hanului, în care te puteai crede cu ușurință la New York, Paris sau Berlin, o parte dintre cei mai autentici poeți contemporani au creat o hartă afectivă a orașului, în care dragostea și ura se împletesc deopotrivă, în care marile bulevarde și străzile mici, taxiurile, angoasele, speranțele se pun cap la cap și formează împreună o radiografie fără ocolișuri și fără tabuuri a Bucureștiului, așa cum este el astăzi.

 

Fără Gara de Nord sau fără Piața de Sud?

Pe care mal al Dâmboviței, drept sau stâng,

simți cum arterele mai abitir se strâng?

 

Pe mine bucureştul mă rumegă

ca un stomac mare de ierbivor.

Îmi dăruieşte

doar frica şi neputinţa

în chip de trofee.

 

"și-n jurul nostru agrafe de kilometri străpung Casa

Poporului, Academia Română, marile bulevarde.

și-n jurul nostru lucrurile mari sunt împinse spre margini

de lucrurile mici

și-apoi lucrurile mari sunt înghițite de lucrurile mici."

 

"vorbeşti singur c-un depou c-o gară cu un cuib"
(Nora Iuga)

 

"înfometarea imaginației începe la foișorul de foc"
(Claudiu Komartin)

 

"Sunt un gnomon uman în Piaţa Unirii.

Îngheţ privirile, fac să întârzie maşinile!"

 

"ca niște mașini de Bulgaria, alunecând

cu ultimele resurse de demnitate, în ploaie, pe Splaiul Unirii"

 

"de fapt, sunt foarte bine asigurată în București

am un loc la cimitirul catolic"

"cu adevărat străin ești toamna, câteva străzi mai sus, în Grădina
Botanică, când ai fugit prima oară de acasă"

 

"când se pornise să ningă ca-ntr-o nuvelă rusească

o bezea cumpărată din amzei ne creștea în mâini"

 

"Fiindcă aici, în miezul aburind al orașului,

Ura și dragostea au laolaltă o singură mână"

 

abia acum iese la iveală dragostea ta

și scrie cu aorta deschisă cuvinte urîte pe garduri

"privește cerul" sau ceva și mai obscen

 

"este orașul pentru care m-am îngrășat de atîtea ori

doar ca să nu trec neobservată

Bucureștiul văzut dimineața"

(Alice Popescu)
 

"vor vedea tramvaiul douăşase ce înconjoară oraşul prin nori

şi-n care, în staţii, urcă lumina, nu călători"

 

"mie bucureştii-mi au trebuit toţi să mă ascund de teroare"

"Piața Domenii nutrește, la rîndu-i, visuri futile de domnișoară

cu Piața Obor: un mariaj strălucitor, un ideal încîntător, o oară și să mor."

 

staţia finală în fiecare ipostază Crescut cu wireless la gât 11 de

cel care trage la pistol şi cel care bagă la pungă prin 12 autobuz
instituţionalizezi Centrul Vechi Buzele trasează delimitări 
intense 13 din Pţa PRSei până-n „delta” VCReşti, din GNCA la SLJN

 

"ne frecăm la tâmple. ai curaj? neîncrederea

în tine e bazală. Bucureștiul scoate din tine trecutul

mama iese din groapă, și fiica intră în ea."

 

"Micul meu Paris, micul meu Berlin, Marele meu oraș atît de omenesc

ca un prieten din același cartier cu care nu am timp să vorbesc."

 

Vine cu reziduuri din trecut,

Cu spaime de sute de ani cățărându-se pe ziduri ca iedera, infiltrându-se ca igrasia

Până în creierul moale și crud al locuitorilor săi. Mi-ai vrut binele, București,

M-ai înfiat ca să mă poți supune și nenoroci. Mi-ai promis mult și m-ai hrănit cu iluzii.

 

trăiesc într-un oraș care nu mai există

așa cum blocul NU al Angelei nu va fi niciodată blocul din Berceni

unde au izbucnit și s-au stins revoluțiile noastre

 

visează ploi de toamnă pe stoian militaru, dalele-mpreunate cu smoală din
curtea vagon a bunicii, genunchii deschiși ca niște fleici de porc,
rotocoalele duminicale-n burta tramvaiului 34, pumnul strâns al țăranului
de piatră din parcul obor

 

păsări și fluturi

nemișcați și înalți

îngeri îmbrățișați

nedespărțiți

ca papagalii agapornis

din tine se nășteau, București

(Fanny Chartres)
 

biserica armenească arde în fiecare noapte câteva minute

și dimineața e la fel de albă ca în orice dimineață dar la

fiecare foc se mai îneacă o pisică un câine o muscă

 

la Piața Progresul cumpăr busuioc, cimbru și mărar. 
cineva îmi pune o pelerină pe spate. 
o lucarnă luminată deasupra brutăriei 
la care făceam coadă în copilărie.
(Doina Ioanid)

Copilul ținea în brațe un pui de cîine

tăiat în două,

jumătate umbră, jumătate galben.

În jurul lor,

orașul cu multe buzunare,

în care timpul îi lasă mereu în urmă pe oameni.

 
ce e între arhitectura de pe malul stâng
și arhitectura de pe malul drept al dâmboviței?
dialog? miros de baltă? albie sistematizată?
bălos roșioară săbioară somn african
(Andrei Dósa)

 mă uit cum dispar stațiile vieții mele
bezna din tunel e mai reală ca ele
de la Eroii Revoluției la Titan
an după an după an după an după an
și-același adevăr total în fiecare
și-n fiecare loc aceeași scufundare
(Dan Sociu)

mută-te la dristor sau ceva mai încolo,
pentru că aşa îţi vei prelungi viaţa:
timpul nu aleargă înnebunit ca în centru,
scopul scuză mijloacele, iar la terasa somidan
prietenii nu se schimbă nici cu suta de ani.
(Ioan Es. Pop)

Totul va rămîne la fel:
acoperișurile se vor vedea pînă la Intercontinental
și vor sta cuminți ca niște oi.
Vîrfurile pomilor de la Grădina Icoanei vor scutura cerul
și din el vor cădea prune uriașe și vinete.

 

paznicii nopții mă privesc ciudat – vai, ce băiat de cartier cretin!, spun ei
copiii nopții mă arată cu degetul, aruncă cu pietre în mine
femeile nopții îi trimit pe copii la culcare, apoi se încolonează în spatele meu

 

„Sunt un înger şi într-o zi o să-mi iau zborul chiar de acolo”.
Negociatorul a fost de acord. 
Deşi ştia şi el aşa cum ştim cu toţii 
În Titan nu sunt îngeri şi nici în Bucureşti în general.

 

în orașul capitală a unei țări
orașul emigrat și emigrant
refugiat și în plin refugiu
băgat în creier de un meșter argintar 
cei de pe la mesele cârciumilor de lângă stațiile de mașini
acolo poate fi un acasă

 

Aceste fragmentele din epopeea participativă au fost selectate de Svetlana Cârstean.

Au participat: Nora Iuga, Claudiu Komartin, Gheorghe Iova, Valentina Chiriță, M. Duțescu, Diana Iepure, Miruna Vlada, George Floarea, Lucian Vasilescu, Alice Popescu, Ioana Nicolaie, Marin Mălaicu-Hondrari, T.O. Bobe, Florin Iaru, Teodor Dună, Simona Popescu, Răzvan Țupa, Andra Rotaru, Cosmin Perța, Bogdan-Alexandru Stănescu, Domnica Drumea, Fanny Chartres, Octavian Soviany, Teona Galgoțiu, Doina Ioanid, Adela Greceanu, Sorin Gherguț, Andrei Dosa, Lidija Dimkovska, Dan Sociu, Ioan Es. Pop, Ana Maria Sandu, Bogdan Ghiu, Florin Dumitrescu, Iulian Tănase, Magda Cârneci, Elena Vlădăreanu, T.S. Khasis, Marius Chivu, Angela Marinescu.

Coordonator: Svetlana Cârstean

Concept grafic: Ana Toma

Videomapping și muzică: Kotki visuals, Mihaela Kavdanska, Dilmana Yordanova, Vali Chincișan, și Marian Cîtu.

Parteneri ARCUB: Amy Thais, Vlad Lazarescu și Raluca Ciută