Gabriela Solomon este fondatorul My Secret Romania sau România mea secretă – un proiect prin care oferă scurte incursiuni în poveștile, tradițiile și meșteșugurile din zonele pitorești ale României. Gabriela va vorbi la Forumul Internațional pentru Turismul Responsabil (FITR) din perioada 27-29 aprilie 2017despre interacțiunile cu comunitățile din România mea secretă, dar și despre șansele de reușită ale turismului responsabil în România. Până la FITR, vă puteți face încălzirea cu câteva gânduri împărtășite de Gabriela Solomon.
Care sunt ultimele trenduri in turism?
Trendurile globale tind înspre turism de nișă, turismul în care fiecare individ primește experiența pe care a agreat-o cu furnizorul (fie că e outdoor, indoor, rural sau urban), tururi cu grupuri mici de persoane, tururi private, personalizate. În România încă vorbim de microbuze și autocare, tururi direcționate în care turiștii doar primesc informație, nu participă foarte activ la excursie.
Turiștii își aleg destinația în funcție de trend, de postările altor prieteni, de review-uri. Internațional, destinații precum China, India, Cuba și Islanda au fost căutate în 2016 și vor fi căutate și în 2017, iar Turcia, Italia și Grecia se luptă să iasă din conul de umbră în care au intrat datorită atentatelor, cutremurelor și instabilității politice.
Referitor la turismul responsabil, un studiu al WTM Londra spune că 59% dintre furnizorii prezenți la târg cred că responsabilitatea ar trebui să fie a industriei, iar 25% cred că responsabilitatea e a guvernelor.
Când și cum începe o comunitate să devină interesantă din punct de vedere turistic?
O comunitate începe să devină interesantă din punct de vedere turistic atunci când o parte din oamenii ei cred asta. E posibil ca ideea să vină din afara comunității (consultanți, vizitatori, sponsori), dar e absolut necesar ca oamenii comunității să creadă în capacitatea comunității de a stârni interes și de a fi sau a deveni interesantă.
Un exemplu este, bineînțeles, Viscri, care a devenit interesant atunci când oamenii satului au înțeles importanța patrimoniului construit și renovat. Un alt exemplu este Țara Făgărașului, atunci când micii producători au înțeles importanța gastronomiei.
Ce impact are turismul responsabil într-o comunitate, diferit față de cel al turismului „clasic”?
Pe lângă impactul financiar (o mare parte din banii turiștilor rămân în comunitate, nu în lumea turismului), cred că e mai important impactul la nivel de încredere. Încrederea că ceea ce au făcut / păstrat / creat e valoros. Și că merită păstrat și arătat în continuare. Am arătat război de țesut, dantelă făcută de mână, ii cusute de bunici și încet-încet bunicile au început să le arate nepoatelor cum se face. E foarte probabil ca obiceiurile să-și piardă forma veche, dar poate nu se vor pierde de tot.
Cum va arăta turismul în 2040?
La fel de zgomotos pe Facebook ca și acum. Cu clienți foarte bine informați și dornici de customizare și „unicitate”.
Ce impact a avut proiectul tău și în ce comunități?
Proiectul My Secret Romania își propune să scoată la iveala imagini și povești dintr-o Românie neștiută, bănuită, intuită. Să arate turiștilor români și străini locurile care încă trăiesc după ritualuri vechi, în care simbolurile și tradițiile sunt vii, iar natura neatinsă.
Comunitățile dezvăluite de noi sunt în Oltenia și Muntenia. La mine acasă, la Novaci, județul Gorj, în urma unor ateliere de făcut cozonaci, am convins alte 2-3 gospodine din comunitate să ni se alăture și acum folosesc cuptorul de lemne mai des (nu doar de sărbători sau când suntem noi prin preajma, ci și într-o duminică obișnuită pentru copt paine, prescuri sau turtă). Am convins lumea să viziteze artiștii și meșterii din zonă și acum se întâmplă ateliere sau vizite pe care nu le inițiem noi.
La Corbeni, aproape de Curtea de Argeș, a fost înființat un atelier meșteșugăresc cu ajutorul Fundației PACT. Am organizat acolo un eveniment cu 70 de persoane care au cusut, țesut, împletit, sculptat – primul eveniment plătit din viața atelierului. Odată cu mămăliga întoarsă de preotul satului și de CEO-ul companiei respective pe masa de la Căminul Cultural, încrederea oamenilor că ce au de oferit e valoros a crescut.
La Odăi, în Vâlcea, arătăm turiștilor un cătun care rezistă de pe la 1500. Suntem aproape singuri pe dealuri, alături de caii familiei care ne învață să călărim. Succesul acestei familii (în 2 ani au reușit să aibă turiști weekend de weekend) îi face pe săteni să se gândească să își recondiționeze casele sau să cumpere cai.
Ce ai de gând să le explici oamenilor care vin să te asculte?
Aș vrea să le dau câteva exemple de „se poate”. Se poate practica un turism responsabil de calitate, cu un impact pozitiv asupra comunității, cu motivația potrivită și cu oamenii potriviți care să te ajute din partea comunității.
Ce planuri de viitor ai cu proiectul tău?
Să-l cresc, să convingem cât mai mulți turiști străini să vină, să găsesc comunități dornice de colaborare și în Banat, Dobrogea, Oltenia de câmpie.
Ce alte proiecte mai ai de gând să faci? În ce stadiu sunt ele?
Îmi doresc să renovez casa bunicilor din partea tatălui din Nucșoara, Argeș și să îi conving și pe alți săteni să facă același lucru. Să povestim despre partizani, despre rezistența anti-comunistă și să ridicăm încet-încet comunitatea. Suntem în stadiul de proiect, dar sperăm să găsim susținere.
Se mănâncă bine în București? Cu distracția cum stăm? Ai ce face în București?
Organizăm un proiect pentru 100 de bloggeri străini în 12 – 16 mai și am strâns peste 40 de propuneri de „lucruri de făcut” în București. Sunt și locuri faine de mâncat și locuri faine de distrat. Stăm bine din multe puncte de vedere, unul dintre ele fiind disponibilitatea – ai unde să mănânci la orice ora din zi și din noapte, poți să stai în club până dimineața, ai restaurante deschise de Paști și de Crăciun.
Pentru mai multe detalii despre Forumul Internațional pentru Turismul Responsabil accesați pagina oficială www.turismulresponsabil.ro.
